Investiție în educație de peste 1 milion de euro. Proiectul care salvează școlile din România
Redacția
Într-o Românie în care, în 2021, nu mai puțin de 230.000 de elevi nu aveau grupuri sanitare în incinta şcolii și 1 din 6 școli nu avea o sursă autorizată de alimentare cu apă, pe lângă lipsa de tehnologie sau accesul la o bibliotecă, Narada devenea organizația ce punea în prim plan nevoile și potențialul copiilor.
Raluca Jianu, CEO-ul organizației Narada, explică într-un interviu exclusiv cum a pornit proiectul dezvoltat pe platforma HartaEdu.ro, ce diferențe a adus acesta și ce rezultate a obținut, în doi ani de la lansare, în rezolvarea multor probleme cu care se confruntă școlile, în special cele din mediul rural, prin alertele listate aici.
Și cum aceasta nu este singura inițiativă lansată de Narada pentru a crea un mediu educațional echilibrat, Raluca Jianu va vorbi și despre cea mai importantă campanie de la finalul acestui an, „Împreună pentru școala noastră”.
Proiectul Narada, cu sprijinul comunităților, al mediului de business și al celor care doresc să se implice și să doneze 5 euro pe lună, 60 de școli au șansa să rezolve probleme de eficiență energetică, infrastructură și digitalizare pentru a oferi un mediu mai sigur și modern pentru 30 de mii de elevi.
Proiectul HartaEdu.ro a luat naștere în pandemie. Ce v-a determinat să îl creați?
Aș spune că atunci a fost doar momentul, pentru că HartaEdu.ro a avut un strămoș: „Reacție pentru educație”. De ani de zile am tot văzut cum s-a deteriorat sistemul de învățământ, cu toate eforturile făcute de sistemul central.
În realitate, când vorbim cu copiii și cu școlile vedem: că nu au toate resursele, că apelează la diverse ONG-uri, că merg către diferite fonduri, toate pentru că nu primesc ce au nevoie.
În același timp, tot ce a însemnat tehnologie, la nivel mondial, a variat enorm, ceea ce a creat un risc major ca ai noștri copii să fie lăsați în spate.
Atunci am spus așa: pe de-o parte am văzut mereu foarte mulți oameni care voiau să se implice și pe de altă parte erau școli care doreau să-și depășească limitele.
HartaEdu a fost astfel doar o continuitate în lumea tehnologiei ca să construim această platformă care să dea voce profesorilor și să ofere oamenilor cărora le pasă de educație un instrument scalabil, prin care să susțină educația.
Personal, pot spune că la 30 de ani mi-am donat ziua de naștere. Am strâns mulți bani și am vrut să-i dau unor copii. A fost super greu să găsesc copiii, să găsesc organizația în care să am încredere că o să facă asta, mi-a fost foarte, foarte greu.
Nu era cel mai ușor să faci bine în educație, mai ales că la momentul respectiv donatorii se uitau mai degrabă către mediile sociale și de sănătate. HartaEdu.ro a putut să unească aceste două lumi.
Cum arătau atunci cifrele, în România anului 2021, în ceea ce privește situația educației la nivel de țară?
Ca să răspund la această întrebare, recunosc că am avut curiozitatea de a căuta comunicatul de presă ce anunța lansarea HartaEdu și, citindu-l, am avut un sentiment de remușcare că nu am făcut asta mai demult.
La final de 2021, jumătate din școlile din România nu erau dotate cu sală de sport, 500.770 de elevi nu aveau acces la o bibliotecă, 1 din 6 școli nu avea o sursă autorizată de alimentare cu apă, 845.000 de elevi nu aveau acces la un laborator de ştiinţe, iar 230.000 de elevi nu aveau grupuri sanitare în incinta şcolii.
Starea infrastructurii școlare, lipsa tehnologiei necesare școlii online și nenumăratele lipsuri cu care se confruntă instituțiile de învățământ, profesorii și elevii au condus la necesitatea creării HartaEdu – „platforma-voce” a școlilor din România.
Ce a însemnat Harta.edu în doi ani de la lansare? Ce a schimbat concret, în educație? Și în aceste cifre?
Ca să-ți răspund la această întrebare, mi-am amintit de vorbele unei profesoare cu care noi am lucrat, vorbe pe care le-a adresat unuia dintre partenerii noștri: „Mi-a plăcut super mult să lucrez cu cei de la Narada pentru că, pur și simplu nu credeam că se întâmplă”. Am mai auzit asta și la directoarea de la Școala din Sălcioara.
Așa că ceea ce am schimbat concret a fost că am arătat că se poate. Că se poate că faci lucruri în educație și să le faci repede.
Iar dacă tot mă întrebi de cifre, în doar doi ani de la lansare, pe HartaEdu au fost înscrise aproape 1500 de alerte, dintre care 461 au fost rezolvate cu sprijinul partenerilor noștri, ai comunităților locale și al altor organizații ONG.
Am investit în educație peste 1 milion de euro, bani proveniți din donații din partea partenerilor noștri, cu ajutorul cărora am reușit să aducem impact în viața a peste 60 de mii de elevi, dându-le acestora posibilitatea să creadă că pot visa în orice culori doresc viitorul lor.
Ne ghidăm și am făcut-o întotdeauna după motto-ul: #EOkSafacemNoi și ne bucurăm că această mentalitate începe să fie secondată de fonduri din partea statului, care începe să investească în programe precum PNRR sau PNRAS. Avem nevoie de cât mai multe astfel de fonduri ca să putem să intervenim pe lucrurile care vor face diferența cu adevărat.
Cu acest mindset, am căutat să aducem tehnologia și inovația la clasă, am creat programe de învățare, am făcut biblioteci, am investit în proiecte de infrastructură școlară și, probabil cel mai important dintre toate: le-am oferit profesorilor abilitățile necesare pentru a fi buni leaderi în comunitățile lor pentru a căuta singuri să-și finanțeze nevoile.
Spre exemplu, la finalul anului trecut, am lucrat umăr la umăr cu profesorii, copiii și părinții lor, comunitățile din jurul a 25 de școli din România pentru a organiza un târg de Crăciun, în aceeași zi și aproximativ la aceeași oră, unde au fost licitate obiectele create de toți cei enumerați mai sus, cu scopul strângerii de fonduri și finanțării alertelor școlilor.
Fiecare și-a folosit abilitățile sale de project manager, de bun comunicator sau fundraiser, astfel că, la final, s-au strâns 100 de mii de euro, bani ce au fost dublați de partenerii noștri și iată-ne acum, la câteva luni distanță avem 25 de școli mai sigure pentru copiii noștri.
Care a fost prima poveste care a ajutat la crearea și dezvoltarea proiectului?
Nu a fost o poveste, au fost multe, cu mult înainte de HartaEdu. Am adunat profesori și companii laolaltă și am găsit soluții pentru proiectele din educație. La momentul respectiv HartaEdu ne-a oferit tehnologia să putem face asta pentru fiecare județ din țară.
Una dintre primele povești de pe HartaEdu, în schimb, ne provoacă adesea sentimente de emoție și bucurie. Mai ales că lucrurile au mers exact în direcția imaginată de noi.
A fost Școala Gimnazială Progresu, din județul Călărași, o școală cu o populație mult dezavantajată, cu abandon școlar mare și cu rezultate foarte slabe la Evaluarea Națională.
Ce am făcut acolo a fost ca împreună cu o companie parteneră - care, apropo, ne este alături și azi - am renovat sălile de clasă în profunzime, de la tavan până la dușumele.
La final, ne-am strâns toți și am ajutat la curățenia generală astfel încât copiii să înceapă anul școlar într-o clădire cu totul schimbată. Partea interesantă abia acum vine. În urma acestei intervenții a noastre, școala a fost eligibilă pentru programul „Școală după școală”, ce a presupus o masă caldă pentru copiii, lucru ce a dus automat la scăderea procentului de abandon școlar.
Mai mult decât atât, inspirate cumva de noi, autoritățile locale au găsit fonduri în bugetul local și au intervenit pentru alte investiții. De curând am povestit cu Daniela Niculescu, directoarea de la Sohatu care a spus că s-au reabilitat holul și laboratorul de informatică, s-a achiziționat centrală termică cu capacitate mare și s-a construit un teren multisport modern, iar abandonul școlar e ținut sub control.
Ce demersuri trebuie să facă, în continuare, școlile care se confruntă cu probleme de siguranță? Care este traseul pe care trebuie să îl urmeze, cum le ajută HartaEdu.ro și Narada?
Nu numai de siguranță. Pe HartaEdu.ro avem patru tipuri de alerte dedicate școlilor: inovație, digitalizare, siguranță și sustenabilitate. În continuare se înscriu alerte pe HartaEdu iar noi încercăm să mobilizăm comunitățile din jur pentru rezolvarea lor, fie că vorbim de companii, ONG-uri sau oameni de bine ce vor să ajute.
Traseul este același: un responsabil din școală scrie alerta pe HartaEdu, cu cât mai multe detalii posibile, iar apoi trebuie să încerce să o promoveze, să o scoată în evidență. Pe cealaltă parte și noi facem același efort.
Îți povesteam mai sus că foarte important ni se pare nouă faptul că profesorii și directorii de școli au capacitatea de a lua inițiativă și își doresc să dobândească aptitudini de leadership și antreprenoriat. Ei bine, anul acesta, ne-am gândit să le oferim profesorilor un instrument inedit: o platformă de donații, să lucreze cu social media și comunicare și astfel să ducem aceste inițiative la un alt nivel.
Totul este îmbrăcat sub umbrela unei campanii de comunicare și strângere de fonduri „Împreună pentru școala noastră”, ce va culmina cu o zi mare în care toate școlile vor organiza un târg de Crăciun, 18 decembrie. Asemenea anului trecut, în aceeași zi, 60 de școli își vor deschide porțile și vor licita obiectele făcute de părinți, elevi, profesori.
Pe Hartaedu.ro/targ, oricine poate alege școala care îi este cel mai aproape de suflet și poate face o donație în contul ei.
E o mobilizare fantastică și e un sentiment minunat să vezi atâția oameni care nu mai așteaptă să se facă și se alătură crezului nostru că #EOkSaFacemNoi.
Ce grad de implicare are mediul privat și cum s-a reflectat acest lucru în cifrele din acești doi ani?
Când vorbim de mediul privat, noi ne gândim la oameni care înțeleg rolul educației, s-au implicat în misiune, lucrează cot la cot cu noi să găsim tot felul de mecanisme prin care putem să facem impact mai mare, să inovăm: de la felul în care putem să extindem și să folosim tehnologia - aici am lucrat chiar anul acesta pe dezvoltarea primului pilot de inteligență artificială care să-i ajute pe profesori în munca lor - până la a vedea cum putem să coagulăm diverse forțe din lumea de business.
Toate ideile acestea nu pot fi implementate decât cu susținere și astfel o contribuție cheie e componenta financiară care finanțează investițiile în aceste școli și în aceste programe pe care le facem cu școlile, prin care să avem efect pe termen lung.
Ce caz v-a impresionat cel mai mult, în doi ani de la înființarea proiectului HartaEdu.ro? Cum s-au schimbat astăzi lucrurile în acea situație?
Au fost foarte multe situații, foarte multe cazuri și fiecare dintre ele este special în felul său. Am fost impresionați și în cazul unei școli, de exemplu, care s-a bucurat de un management exemplar, cum este de exemplu Liceul Tehnic Buzău, ce a știut să atragă fonduri și investiții și a reușit cele mai creative și inovatoare experiențe.
Am fost impresionați și de școlile ce par uitate de toată lumea, din cauza poziției geografice, dar care reușesc să le ofere copiilor instrumentele prin care să poată visa la un viitor mai bun, cum este școala din satul Bisoca.
La fel am fost super impresionată de școala din Pesceana, care a vrut să depășească orice barieră și orice condiție și a atras fonduri pentru instalarea unui panou fotovoltaic pe acoperiș, astfel încât copiii să aibă acces la apă caldă, pe care, din păcate, marea majoritate nu o au acasă.
Personal am fost impresionată cunoscându-l pe profesorul de matematică de la școala din Hârlău, de exemplu. Am realizat că dacă ar fi un astfel de om în fiecare școală, lucrurile ar sta cu totul altfel. El a fost cel care a văzut urgența rezolvării nevoii unui teren de sport, el a scris alerta și el a stat toată vara pe șantier până s-au finalizat lucrările.
Am fost impresionată de părinții de la Băicoi, de exemplu, care aproape cu lacrimi în ochi povesteau că au fost nevoiți să-și lase job-urile care să-și poată duce și lua copiii de la școală, de la o distanță de 5-8 kilometri și care ne mulțumeau după ce am reușit să cumpărăm un microbuz pentru transportul lor.
Am mai fost impresionată de Roxana, o copilă dintr-un sat de munte din județul Buzău, unde oamenii nu-și trimit prea des copiii la școală, de teamă să nu fie atacați de animalele sălbatice. Roxana s-a născut cu voce și talent și cânta ca o ciocârlie, fără să fi luat vreo lecție de canto vreodată. Pe ea am susținut-o, i-am acordat o bursă, a făcut pregătire și a intrat la liceul de artă, acolo unde și-a dorit. Mai mult decât atât, părinții au fost super motivați să vândă ce aveau în satul respectiv și să se mute la Buzău și să se angajeze.
Ce lipsește cel mai mult în acest moment la nivel social pentru ca aceste alerte să poată fi rezolvate?
Cred că marea noastră problemă, cel mai aprig dușman al educației este nepăsarea. Cumva, noi credem că o schimbare de mindset ar fi soluția pentru copiii noștri, ai tuturor.
Desigur că sunt oameni care poate au posibilitatea să-și trimită copiii la școli private, care beneficiază de resurse, însă și ei își dau seama că nu pot izola acești copii și că mai devreme sau mai târziu vor ajunge să trăiască într-o societate în care 95% dintre oameni nu și-au permis acest tip de educație. Astfel trebuie să înțelegem că e nevoie să dăm mai departe, să ne implicăm pentru că e nevoie să ridicăm nivelul educație.
Înțelegând fiecare dintre noi că viitorul nostru, al tuturor depinde de educația pe care o primesc copiii noștri, am putea schimba multe lucruri. Cu o donație lunară de numai 5 euro chiar putem face lucrurile să se întâmple în educație, chiar dacă nu este un domeniu palpabil și cu rezultate imediate precum asistența medicală sau grija pentru bătrâni. E nevoie ca educația să fie pe agenda fiecărui român.
