Șeful ANRE încasează unul dintre cele mai mari salarii de la stat. Ironia face că s-a speriat de factura la curent

De la 1 ianuarie 2026, șefii ANRE, ANCOM și ASF vor câștiga mai puțin cu până la 30%, după ce Guvernul și-a asumat reorganizarea instituțiilor cu cele mai mari salarii din sistemul public. Printre cei afectați se numără și George Niculescu, președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei, care a recunoscut în Parlament că a fost nevoit să-și schimbe furnizorul de electricitate din cauza costurilor prea mari.

Reforma autorităților de reglementare reprezintă una dintre cele mai sensibile mișcări ale Guvernului în planul de austeritate. Pe de o parte, măsura răspunde presiunilor bugetare și cerințelor Bruxellesului. Pe de altă parte, aduce în prim-plan întrebarea morală: cât de mari pot fi salariile într-o țară în care majoritatea populației își calculează fiecare kilowatt și fiecare leu din factură?

Cazul lui George Niculescu, șeful ANRE (n.red. Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei) care câștigă 15.000 de euro lunar, dar a fost nevoit să-și caute un furnizor mai ieftin, sintetizează perfect această contradicție. Într-un stat care își taie din cheltuieli, dar nu din privilegii, chiar și austeritatea pare să vină cu o portiță.

Într-un moment rar pentru administrația publică românească, conducătorii autorităților de reglementare – ANRE, ANCOM și ASF – au venit în Parlament pentru a prezenta propriile planuri de austeritate. Măsurile, asumate de Guvern în cadrul reformei statului, vor tăia drastic indemnizațiile și vor duce la eliminarea a sute de posturi.

Concret, de la 1 ianuarie, salariile de lux, cuprinse în prezent între 12.000 și 15.000 de euro pe lună, vor scădea la intervalul 8.000–10.000 de euro. Vor fi afectate și structurile interne: 10% dintre posturile de specialitate vor dispărea, 30% dintre pozițiile de suport vor fi desființate, iar remunerațiile vor fi reduse cu 30%. Totodată, pentru următorii doi ani, bonusurile de conducere vor fi complet eliminate.

La ANRE, instituția care reglementează piața energiei, reforma presupune reducerea a 66 de posturi de suport, dintre care doar patru sunt ocupate în prezent. Paradoxal, numărul posturilor de specialitate va crește cu șase. Deși modificarea nu respectă proporțiile impuse prin lege, conducerea ANRE a susținut că această ajustare este necesară pentru a menține eficiența instituției. Propunerea a generat însă dispute în timpul dezbaterilor parlamentare.

În timp ce oficialii au prezentat planul de reducere, atenția publică s-a concentrat asupra președintelui ANRE, George Niculescu, care primește lunar aproximativ 15.000 de euro net. Într-o discuție tensionată cu un parlamentar, acesta a fost întrebat dacă, în ciuda veniturilor sale, a simțit vreodată povara facturilor la energie. Răspunsul său a devenit rapid viral:

„Evident că mă uit foarte atent și eu la cheltuielile lunare ca orice om. Vreau să vă spun că mi-am schimbat furnizorul de energie electrică”.

Valul de restructurări nu se oprește la ANRE. Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) va renunța la 80 de posturi dintr-un total de 544, în timp ce Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) va elimina peste 20% din funcțiile existente, deși doar 100 dintre cele 160 de poziții sunt în prezent ocupate.

Președintele ANCOM, Valeriu Zgonea, a sugerat că legislația permite totuși anumite ajustări ulterioare, în funcție de nevoile instituției:

„Există o portiță în legea 296, prin care putem să facem un memorandum către Guvernul României, să explicăm și să se poată face o derogare, după care venim în fața Parlamentului. Întotdeauna există portițe, dacă vrem”, a afirmat Zgonea.

În realitate, tăierile au fost impuse de Guvern ca parte a unui program mai amplu de reducere a cheltuielilor publice, cerut de Comisia Europeană în contextul deficitului bugetar. Obiectivul declarat este aducerea salariilor din autoritățile autonome la un nivel comparabil cu cele din companiile de stat strategice, precum Romgaz, Transgaz sau Hidroelectrica.

După reducerile prevăzute, veniturile conducătorilor ANRE, ANCOM și ASF vor coborî în jurul pragului de 9.000 de euro net. Prin comparație, directorul general al Romgaz, Răzvan Popescu, are un salariu lunar net de 9.800 de euro, la care se adaugă o indemnizație anuală variabilă de peste 2 milioane de lei, condiționată de performanța economică a companiei. La Transgaz, Ion Sterian a încasat în vara acestui an o indemnizație lunară de aproximativ 9.300 de euro.

Guvernul a transmis că scopul acestor măsuri nu este doar reducerea costurilor, ci și crearea unei „echități salariale” între instituțiile statului. Cu toate acestea, criticii susțin că reforma riscă să rămână una „cosmetică”, având în vedere că majoritatea posturilor eliminate sunt neocupate.

Declarația șefului ANRE despre schimbarea furnizorului a readus în atenție diferențele mari de prețuri dintre companiile de pe piața liberă de energie. Hidroelectrica continuă să ofere cel mai mic tarif – 1,07 lei/kWh – și rămâne principalul furnizor ales de aproape 900.000 de clienți din România.

Pe locurile următoare în clasament se află Nova Power & Gas (1,18 lei/kWh), Grenerg (1,2 lei/kWh), PPC Energie (1,3 lei/kWh) și Premier Energy (1,32 lei/kWh).
Chiar și după creșterile din ultima perioadă, Hidroelectrica rămâne liderul incontestabil în privința prețului final, datorită producției proprii de energie verde și a costurilor operaționale reduse. Compania, listată la Bursa de Valori București, este considerată una dintre cele mai solide din economia românească și un exemplu de eficiență într-un sistem bugetar adesea criticat pentru ineficiență.

În schimb, ANRE, instituția care reglementează tocmai acest sector, se confruntă cu percepția publică potrivit căreia deciziile sale sunt de multe ori „în favoarea furnizorilor”, nu a consumatorilor. Faptul că însuși președintele autorității a recunoscut că a fost nevoit să caute o ofertă mai bună de energie a devenit un simbol ironic al dezechilibrelor de pe piață.

Reorganizarea celor trei instituții nu este o simplă operațiune administrativă. Ele reglementează domenii cheie – energie, comunicații și piața financiară – care generează miliarde de euro anual. O reducere de personal fără o analiză atentă poate afecta ritmul de avizare a proiectelor, supravegherea pieței și protecția consumatorilor.

În același timp, reducerea veniturilor pentru șefi nu garantează automat eficiență mai mare. Experții avertizează că, în lipsa unor criterii clare de performanță, reforma riscă să fie una pur simbolică.
Pe de altă parte, premierul Ilie Bolojan a susținut în mai multe rânduri că „statul trebuie să se reformeze în propriile sale instituții, nu doar în administrația locală”. Prin urmare, Guvernul are în plan o evaluare periodică a modului în care ANRE, ANCOM și ASF aplică reorganizarea.

În ciuda reducerilor, aceste autorități rămân printre cele mai bine plătite din sistemul public, cu venituri net superioare celor din ministere sau companii naționale. De altfel, chiar și după diminuarea de 30%, un președinte de autoritate va câștiga de cel puțin șase ori mai mult decât un secretar de stat.