Mitul alcoolului „curat”: tequila, ginul, vinul sau berea. Ce spun experții despre băuturile promovate ca sănătoase

Indiferent dacă alegem tequila artizanală, vin bio sau gin premium, concluzia cercetătorilor este aceeași: nu există un alcool „curat” sau benefic pentru sănătate. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății și studiilor publicate de National Geographic, chiar și consumul moderat crește riscul de boli cardiovasculare, cancer și afecțiuni hepatice.

Indiferent de origine, preț sau proces de fabricație, toate băuturile alcoolice conțin etanol – o substanță toxică pentru organism. Experții atrag atenția că termenii de tipul „natural”, „artizanal” sau „curat” sunt instrumente de marketing, nu garanții ale unei sănătăți mai bune.

Așa cum rezumă specialiștii citați de National Geographic, singura băutură cu adevărat curată este apa. Restul sunt variații ale aceluiași produs: o toxină cu efecte dăunătoare asupra inimii, ficatului și creierului, indiferent de etichetă.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a confirmat în 2024 că nu există un nivel sigur de consum de alcool. Chiar și cantitățile considerate „moderate”, adică mai puțin de șapte pahare pe săptămână, pot contribui la apariția unor afecțiuni grave precum bolile de inimă, cancerul sau bolile hepatice.

Această concluzie contrazice mesajele din publicitate și din rețelele sociale, unde alcoolul este deseori prezentat drept un produs „curat”, „natural” sau „premium”. În realitate, experții atrag atenția că indiferent de preț, proveniență sau metodă de producție, băutura alcoolică rămâne o toxină pentru organism.

În ultimii ani, producătorii au profitat de tendința de „wellness” și de interesul publicului pentru alimentația sănătoasă, încercând să creeze o imagine pozitivă pentru băuturile lor. Tequila artizanală, vinul bio sau ginul cu plante naturale sunt doar câteva exemple de produse prezentate drept „prietenoase” cu organismul, deși studiile medicale arată contrariul.

Multă vreme, tequila a fost sinonimă cu petrecerile zgomotoase și mahmureala severă. În prezent, însă, imaginea acestei băuturi a fost radical rebranduită. În reclame și pe rețelele sociale, tequila apare ca o băutură „fără aditivi”, „cu puțin zahăr” și „rezistentă la mahmureală”.

National Geographic notează că această percepție are mai mult de-a face cu marketingul decât cu realitatea științifică. David Jernigan, decan adjunct al Facultății de Sănătate Publică din cadrul Universității din Boston, explică:

„Atunci când comercializezi un produs care face rău oamenilor, trebuie să creezi un efect de halo, să-l faci să pară mai sănătos decât este.”

Jernigan subliniază că oamenii tind să supraestimeze cât de „sigure” sunt obiceiurile lor de consum, mai ales atunci când aud termeni precum „natural” sau „curat”. În realitate, tequila nu este mai sănătoasă decât ginul, votca sau whisky-ul – singura diferență este viteza cu care este consumată.

Conform U.S. National Institutes of Health, o băutură standard conține aceeași cantitate de etanol, indiferent de formă: 355 ml de bere, 150 ml de vin sau 45 ml de tărie. Prin urmare, senzația că tequila „lovește mai tare” ține mai mult de ritmul în care este băută – adesea sub formă de shot-uri rapide, pe stomacul gol – decât de compoziția chimică.

O altă convingere populară este că băuturile „albe” (precum ginul sau tequila) provoacă mai puține mahmureli. Este adevărat că tăriile mai închise la culoare, precum whisky-ul sau romul, conțin mai mulți congeneri – compuși rezultați din fermentație – care pot accentua simptomele neplăcute. Totuși, diferențele sunt minore, iar efectele biologice ale alcoolului rămân aceleași.

Nutriționista Brooke Scheller, autoarea volumului How to Eat to Change How You Drink, explică:

„Mahmureala este rezultatul acumulării de acetaldehidă, un produs toxic al metabolizării alcoolului. Nu există băutură care să o prevină complet.”

Potrivit acesteia, orice tip de alcool duce la deshidratare, inflamație și perturbarea somnului. Chiar dacă unele băuturi sunt mai „pure” din punct de vedere chimic, toate provoacă același tip de stres asupra organismului.

Vinul roșu a fost mult timp considerat „sănătos” datorită conținutului de resveratrol, un antioxidant aflat în coaja strugurilor. Totuși, cercetările recente arată că pentru a obține efectele benefice ale resveratrolului ar fi nevoie de cantități imposibil de consumat – echivalentul a sute de pahare de vin.

Prin urmare, efectul pozitiv al vinului asupra sănătății cardiovasculare este neglijabil comparativ cu efectele negative ale etanolului. De fapt, studiile arată că orice cantitate de alcool are un impact direct asupra tensiunii arteriale și funcției hepatice.

Situația este similară în cazul tequilei, care și-a câștigat reputația de băutură „naturală” datorită plantei de agave. Agavinele, zaharurile nedigerabile din această plantă, au potențiale beneficii intestinale – însă ele dispar complet în procesul de distilare, fiind transformate în etanol.

Băuturile precum vodca și ginul sunt adesea promovate ca fiind „pure” sau „curate”. Cu toate acestea, potrivit Biroului pentru taxe și comerț cu alcool și tutun (TTB) din SUA, termenul „curat” nu are nicio definiție legală în industria băuturilor alcoolice.

Distilarea repetată poate reduce impuritățile, dar nu modifică natura toxică a etanolului. În corpul uman, alcoolul este metabolizat în acetaldehidă – un compus cu efecte cancerigene și neurotoxice. Astfel, indiferent de tărie sau de claritatea lichidului, consecințele asupra ficatului, creierului și sistemului cardiovascular sunt aceleași.

Un raport publicat de National Institute on Alcohol Abuse and Alcoholism arată că alcoolul afectează peste 200 de procese metabolice, influențând inclusiv sistemul imunitar și funcțiile hormonale.

Berea este considerată o băutură „ușoară” datorită conținutului mai redus de alcool, dar diferența ține în principal de volum. Etanolul ajunge mai lent în sânge datorită cantității mari de apă, însă efectul final este același dacă se depășește doza standard.

Mai mult, studiile au arătat că băuturile carbogazoase – inclusiv berea sau șampania – pot accelera absorbția alcoolului. Acest efect este cauzat de relaxarea valvei pilorice, ceea ce duce la o creștere mai rapidă a nivelului de alcool în sânge.

De aceea, specialiștii avertizează că nu există băuturi „mai sigure”, ci doar moduri de consum mai lente. Orice tip de alcool, consumat constant, duce la modificări structurale ale ficatului, tulburări ale somnului, anxietate și risc crescut de dependență.