Statele Unite își reduc trupele din România. Pentagonul confirmă retragerea Brigăzii 2 din Divizia 101 Aeropurtată, „fără înlocuire”

Armata SUA a anunțat că 2nd Infantry Brigade Combat Team din cadrul Diviziei 101 Aeropurtate se va întoarce în Kentucky „fără înlocuire”, marcând prima retragere oficială din Europa de Est de la invazia Rusiei în Ucraina. Decizia, parte a unei strategii mai ample de repoziționare globală, va reduce efectivele americane din România la aproximativ 1.000 de militari.

Statele Unite își reduc prezența militară din România, potrivit unui anunț oficial al armatei americane și al Ministerului român al Apărării. Măsura face parte din planul de reevaluare a posturii globale de apărare a SUA și vizează, în special, trupele dislocate pe flancul estic al NATO, la granița cu Ucraina.

Într-un comunicat transmis miercuri, armata SUA a confirmat că „2nd Infantry Brigade Combat Team din Divizia 101 Aeropurtată se va întoarce la unitatea sa de bază din Kentucky fără înlocuire, ca parte a unui plan menit să asigure un echilibru al posturii forțelor americane”.

Este prima recunoaștere oficială a Washingtonului privind o reducere a amprentei sale militare în Europa, într-un moment în care administrația Trump a semnalat intenția de a-și concentra atenția strategică asupra regiunii Indo-Pacific, pe fondul tensiunilor crescânde cu China, scrie The Guardian.

După declanșarea invaziei ruse în Ucraina, Statele Unite au trimis aproximativ 4.000 de militari în România, în 2022, pentru a întări flancul estic al NATO și a liniști aliații preocupați de posibilitatea extinderii agresiunii Moscovei.

Trupele americane au fost dislocate în special la baza Mihail Kogălniceanu, care a devenit rapid un hub logistic esențial pentru forțele aliate din sud-estul Europei.

Însă, prioritățile Casei Albe s-au schimbat odată cu noua administrație, care a cerut aliaților europeni să contribuie mai mult la propriile cheltuieli de apărare, pentru a permite Washingtonului să își redirecționeze resursele către alte zone de interes strategic.

Ministerul român al Apărării a confirmat că România și aliații săi au fost informați în avans despre această decizie, pe care a descris-o ca „o retragere a unei părți din trupele americane dislocate pe flancul estic al NATO, parte a procesului de reevaluare a posturii globale a forțelor militare americane”.

Conform ministerului, numărul militarilor americani din România va scădea la aproximativ 1.000, de la circa 1.700 anterior, iar cei afectați fac parte din contingentul aflat la baza Mihail Kogălniceanu.

Decizia Pentagonului a provocat reacții puternice în Congresul american, inclusiv din partea unor aliați ai președintelui Donald Trump. Liderii republicani ai comisiilor pentru forțele armate din Senat și Camera Reprezentanților au criticat anunțul, susținând că acesta a fost făcut fără o consultare adecvată cu comandanții militari și legislatorii.

Într-o declarație comună, Roger Wicker, președintele Comisiei pentru forțele armate din Senat, și Mike Rogers, omologul său din Camera Reprezentanților, au afirmat:

„Această decizie subminează descurajarea și riscă să invite o nouă agresiune rusă.”

Cei doi au continuat:

„Această decizie transmite, de asemenea, un semnal greșit Rusiei chiar în momentul în care președintele Trump face presiuni pentru a-l determina pe Vladimir Putin să vină la masa negocierilor pentru a obține o pace durabilă în Ucraina.”

În același comunicat, au adăugat:

„Președintele are perfectă dreptate: acum este momentul ca America să își demonstreze hotărârea în fața agresiunii ruse. Din păcate, decizia Pentagonului pare necoordonată și contrară strategiei președintelui.”

Criticile vin la doar câteva săptămâni după ce drone rusești au încălcat spațiul aerian al României, un incident care a generat preocupări suplimentare privind securitatea la Marea Neagră.

Oficialii europeni, inclusiv cei de la București, au adoptat un ton calm în fața anunțului american. Ministerul român al Apărării a transmis că retragerea face parte dintr-un proces anticipat, legat de revizuirea strategiei globale a Pentagonului.

„Decizia era așteptată, întrucât România se află în contact permanent cu partenerul său strategic american”, a transmis ministerul într-un comunicat.

Într-o conferință de presă, ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, a explicat că brigada americană avea trupe desfășurate în România, Bulgaria, Ungaria și Slovacia. El a adăugat că, în continuare, aproximativ 3.500 de militari NATO, inclusiv americani, vor rămâne staționați în România.

„Este suficient pentru nevoile noastre. Așteptarea de a avea armate străine întregi aici, pentru a ne apăra, este nerealistă. Vom continua să investim în armata română”, a spus Moșteanu, citat de Reuters.

Pentagonul a insistat că reducerea trupelor nu reprezintă o diminuare a angajamentului SUA față de NATO.

Într-un comunicat, armata americană a precizat:

„Aceasta nu este o retragere a Statelor Unite din Europa și nici un semnal al unei diminuări a angajamentului față de NATO și articolul 5. Mai degrabă, este un semn pozitiv al creșterii capacităților și responsabilității europene. Aliații noștri din NATO răspund apelului președintelui Trump de a-și asuma responsabilitatea principală pentru apărarea convențională a Europei. Această ajustare a posturii forțelor nu va schimba mediul de securitate din Europa.”

Mesajul oficial are scopul de a calma temerile aliaților de pe flancul estic, care se tem că o reducere a prezenței americane ar putea fi interpretată la Moscova drept un semn de slăbiciune.

Liderii din Polonia, Lituania și alte state de la granița cu Rusia au făcut apeluri repetate către Washington să nu reducă prezența militară în regiune.

Potrivit presei internaționale, aproximativ 20 de drone rusești au pătruns luna trecută în spațiul aerian al Poloniei, într-un incident care a determinat NATO să trimită avioane de luptă pentru interceptare.

În acest context, oficialii din Varșovia și Vilnius au declarat că nu se așteaptă ca SUA să reducă trupele dislocate acolo.

Într-o întâlnire cu președintele Poloniei, Karol Nawrocki, președintele Donald Trump a reafirmat angajamentul american față de flancul estic:

„Dacă e nevoie, putem trimite chiar mai multe trupe acolo. Ei și-au dorit de mult o prezență mai mare. Sunt câteva țări care au mai mulți, nu prea mulți, dar nu, vor rămâne în Polonia. Suntem pe deplin aliniați cu Polonia.”

Decizia privind reducerea prezenței militare în România face parte dintr-un plan mai amplu al administrației Trump de a reechilibra resursele militare americane.

Washingtonul intenționează să acorde prioritate regiunii Indo-Pacific, pe fondul intensificării tensiunilor cu China, dar și să consolideze securitatea propriilor frontiere și interese din emisfera vestică.

Oficialii americani au mai explicat că mișcarea nu implică o retragere completă din Europa, ci doar o adaptare la noile realități strategice, în care aliații europeni sunt încurajați să preia mai multă responsabilitate pentru apărarea colectivă.