„Torpila apocalipsei” a Rusiei. Ce ştim despre Poseidon

Preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat miercuri, 29 octombrie 2025, că armata rusă a testat cu succes torpila nucleară subacvatică „Poseidon”, lansată dintr‑un submarin şi dotată cu propulsie nucleară — testul survine la câteva zile după anunţul privind racheta nucleară de croazieră Burevestnik. Acesta este un semnal clar al Moscovei pentru Occident, într‑un context de tensiune în privinţa Ucrainei şi a controlului armamentului nuclear.

Potrivit relatărilor internaţionale, Putin a declarat că testul „Poseidon” a fost efectuat marţi, a inclus lansarea dintr‑un submarin şi activarea instalaţiei de propulsie nucleară. Arma a fost prezentată ca fiind fără precedent în lume, capabilă să provoace valuri radioactive imense şi să lovească zone costiere întregi.

Mai jos vom analiza ce este Poseidon, ce se revendică şi ce spun analiştii despre semnificaţia acestui anunţ.

Arma cunoscută sub numele de cod „Poseidon” (sau „Status‑6”) este un vehicul subacvatic autonom, alimentat cu energie nucleară, dezvoltat de Rusia. Moscova susţine că sistemul poate:

• fi lansat dintr‑un submarin, ceea ce ar creşte capabilităţile de dislocare.
• să opereze cu propulsie nucleară — în anunţul lui Putin s‑a afirmat că „pentru prima dată am reuşit nu doar să îl lansăm cu motorul de lansare de pe un port‑submarin, dar şi să punem în funcţiune unitatea de propulsie nucleară pe care dispozitivul a parcurs o anumită perioadă de timp”.
• să atingă adâncimi mari, viteze ridicate, să fie dificil de interceptat — conform declaraţiilor ruse.
• să poarte focoase nucleare sau să genereze consecinţe de contaminare radioactivă și/sau valuri subacvatice („tsunami radioactiv”) care să distrugă infrastructuri costiere.

Totuşi, analiştii occidentali atrag atenţia că, deşi sistemul este extrem de alarmant prin concept, datele independente privind capabilităţile sale reale sunt limitate. Conform articolului din Wikipedia privind proiectul: „real status of the Poseidon … is unknown and the capability of Russia to deploy a serial variant by 2027 was questioned.” De asemenea, se observă că utilizarea practică a unui astfel de sistem, faţă de arme convenţionale sau rachete balistice, ridică provocări tehnice şi strategice.

Anunţul făcut de Putin survine la câteva zile după testul rachetei Burevestnik, tot cu propulsie nucleară. Prin aceste mesaje, Rusia trimite semnale către Washington, NATO şi partenerii săi că armamentul strategic nuclear este o componentă esenţială a doctrinei sale de descurajare. Putin însuşi a plasat dezvoltarea sistemului drept răspuns la retragerea Statelor Unite din Tratatul privind Forţele Anti‑Rachetă (ABM) din 2001 şi la extinderea NATO.

Arma presupune un salt conceptual — un torpilă nucleară subacvatică autonomă capabilă să ocolească apărările tradiţionale. Dacă ar funcţiona conform promisiunilor, ar putea avea consecinţe grave pentru stabilitatea nucleară şi pentru securitatea zonelor costiere. Totuşi:

• Există dubii privind cât de „operaţional” este sistemul în realitate, dacă are fiabilitate, dacă poate fi integrat în forţele strategice.
• Impactul real al ideii de „tsunami radioactiv” este contestat: chiar dacă ar fi tehnic posibil, aplicabilitatea într‑un conflict real ridică multiple întrebări (detectare, lansare, relevanţă strategică).
• Anunţul are un important rol de tip psihologic şi de politică externă: mesajul către adversari este la fel de relevant ca realitatea militară.

Deşi România nu a fost menţionată direct în anunţ, orice amplificare a capacităţilor nucleare ruse şi extinderea vectorilor subacvatici creşte gradul de incertitudine în zona Mării Negre.

Aliaţii NATO din regiune vor trebui să reevalueze scenariile de securitate, extinderea capabilităţilor de detectare şi a0părare, precum şi riscurile de escaladare nucleară indirectă. (Reuters / AP News / cadenaser.com / news.usni.org)