INTERVIU | Radiografia sumbră a economiei românești. Analistul Iancu Guda critică dur măsurile guvernanților: „Am ajuns la fundul sacului. De 20 de ani fac pierdere. Până când? Povara nu mai poate fi pusă pe mediul privat”
În cadrul unui interviu exclusiv acordat Actualitate.net, în cadrul evenimentului Galei Excelenței în Afaceri de la Brașov 2026, analistul economic Iancu Guda a lansat un diagnostic sever, dar și un set de soluții concrete pentru supraviețuirea economică a României. Într-un moment politic tensionat, marcat de căderea unui guvern și incertitudinea învestirii noului cabinet, Iancu Guda avertizează că România a „ajuns la fundul sacului” și că singura cale de salvare este abandonarea populismului în favoarea unor reforme radicale, impuse de sus în jos.
În interviul acordat pentru Actualitate.net, Iancu Guda a vorbit despre explozia datoriei publice, risipa din sectorul bugetar, companiile de stat care generează pierderi de zeci de ani, digitalizarea întârziată și economia subterană. În același timp, economistul susține că România încă are șansa să evite un scenariu negativ, însă doar dacă autoritățile vor avea curajul să implementeze reforme profunde.
Iancu Guda avertizează: Există riscul unei recesiuni mai severe decât cea din 2008
Întrebat de Actualitate.net cât de sumbru se anunță viitorul României, Iancu Guda a pus pe masă cifre alarmante care explică vulnerabilitatea actuală a țării.
„Realitatea este că în ultimii cinci ani România s-a adâncit în datorie și ne-am îndatorat cu 800 de miliarde de lei. Este mai mult de două ori decât ce-am împrumutat în ultimii 30 de ani”, a subliniat analistul.
Marea problemă a acestei îndatorări masive nu este doar volumul ei, ci destinația banilor. Iancu Guda explică faptul că această datorie colosală s-a dus preponderent în consum, generând un triplu efect nociv: deficit fiscal major, deficit comercial accentuat și nesustenabilitate macroeconomică pe termen lung.
În prezent, doar plata dobânzilor la această datorie sufocă bugetul de stat, ridicându-se la 60 de miliarde de lei pe an, ceea ce reprezintă 3% din PIB-ul României. Analistul atrage atenția că, în mod normal, întregul deficit fiscal al unei țări ar trebui să se limiteze la acest procent, în timp ce România cheltuiește această sumă doar pentru a acoperi costul finanțării.
Scenariul optimist versus spectrul unei recesiuni mai severe decât cea din 2008
Privind spre viitor, Iancu Guda se declară, paradoxal, încrezător, însă această încredere este strict condiționată de realizarea unei ajustări macroeconomice masive, de 10% din PIB până în anul 2030. Această nevoie de 10% din PIB este generată de trei mari presiuni:
- 5% – reducerea necesară a deficitului fiscal (pentru a ajunge la ținta de 3% în 2030);
- 3% – cheltuielile destinate apărării;
- 2% – presiunea generată de sistemul de pensii.
Planul de măsuri versus riscul de colaps
Dacă guvernanții vor implementa reformele necesare, ajustarea se va face sustenabil. În caz contrar, avertismentul analistului este sumbru:
| Dacă se aplică reformele (Scenariul Optim) | Dacă se amână reformele (Scenariul de Criză) |
| Reducerea deficitului la 3% până în 2030. | România intră în zona junk (nerecomandată investițiilor). |
| Scăderea automată a dobânzilor și creșterea încrederii creditorilor. | O recesiune adâncă, cu o prăbușire de peste 5% din PIB. |
| Stabilitate economică și geopolitică. | Un impact economic mai sever decât criza trăită în 2008. |
„Dacă nu facem investiții, dacă nu reducem costurile în sectorul public, dacă nu reducem economia subterană, România riscă să intre în zona nerecomandată investițiilor și asta, într-adevăr, ne poate adânci într-o criză și o reducere, o recesiune destul de adâncă, de peste 5% din PIB de ce am trăit în 2008. Eu cred că suntem sortiți câștigului reformei și reducerea economiei subterane. Altă soluție nu avem, tocmai din cauza acestor presiuni care ne obligă să rămânem în zona recomandată investițiilor și să rămânem o țară stabilă”, a punctat Iancu Guda pentru Actualitate.net.
Unde trebuie să taie statul? Cei patru piloni de intervenție
Întrebat de Actualitate.net ce măsuri practice și concrete ar trebui să adopte guvernanții în contextul actual de instabilitate politică, Iancu Guda a fost extrem de tranșant: povara nu mai poate fi pusă pe mediul privat.
„În sectorul privat deja s-a suportat o povară prin creșterea de taxe. Următorul pas este ca să vedem o reducere de cheltuieli în sectorul public, pentru că contribuabilul onest care plătește taxele nu se simte îndreptățit că banii lui sunt folosiți cu corectitudine și înțelepciune.”
Analistul a detaliat patru piloni majori de intervenție structurală:
A. Reforma sectorului public și plafonarea cheltuielilor salariale
România înregistrează în prezent costuri salariale în sectorul public de 27% din totalul veniturilor, comparativ cu media europeană de doar 22%. Guda propune readucerea acestora la media UE printr-un mix de măsuri stricte:
- Plafonarea pensiilor speciale: Toate pensiile speciale trebuie limitate la maximum 70% din salariul net, eliminând formula actuală de 80% din venitul brut.
- Înghețarea angajărilor: Posturile celor care ies la pensie nu trebuie să mai fie ocupate automat.
- Bonusare pe performanță: Stoparea creșterilor salariale generalizate și introducerea unor indicatori clari de performanță.
B. Stoparea risipei în companiile de stat și listarea la bursă
Statul român cheltuiește anual 13 miliarde de lei din banii publici pentru a subvenționa pierderile unor companii de stat care sunt ineficiente de mai bine de două decenii.
„Ani de ani, de 20 de ani, fac pierdere. Până când? Deci o reformă a companiilor de stat”, solicită Iancu Guda.
Pentru companiile de stat care sunt profitabile și au potențial de creștere, analistul susține ferm listarea minoritară la bursă, oferind ca exemple de succese indiscutabile companii precum Hidroelectrica, Nuclearelectrica sau Romgaz.
C. Reducerea costurilor cu bunuri și servicii și auditarea activelor
O altă gaură neagră identificată o reprezintă cheltuielile cu bunurile și serviciile, care consumă în prezent 12% din PIB. Guda propune tăierea acestora la un maximum de 8% din PIB. Pentru a realiza acest lucru, sunt necesare două acțiuni stringente:
- Audite riguroase pe activele statului: Analistul a dat ca exemplu RA-APPS, unde nu s-a mai realizat un audit de foarte mult timp pentru a se stabili clar unde, pentru ce și în ce condiții sunt folosite activele statului.
- Achiziții publice transparente: Realizarea proceselor de achiziție într-o manieră mult mai corectă și transparentă.
D. Eficientizarea investițiilor publice
Deși România bifează scriptic investiții mari la nivel local, acestea nu produc efectul de multiplicare dorit în economie din cauză că sunt finanțate greșit și prost gestionate.
„România este țara cu cele mai mari investiții la nivel local, dar cele mai slabe taxe colectate la nivel local din administrația publică.”
Soluția oferită este concentrarea exclusivă pe investiții cu valoare adăugată, finanțate cu precădere din fonduri europene (cel puțin 8% din PIB, an de an), dat fiind că fondurile naționale sunt inexistente din cauza deficitelor masive.
Combaterea muncii la negru și reforma ANAF:
Digitalizare forțată de sus în jos
O componentă esențială a relansării economice o reprezintă combaterea economiei subterane, un sector în care România stagnează la un nivel îngrijorător de 13% din PIB, față de media europeană de doar 7%, susține Iancu Guda.
La întrebarea Actualitate.net în legătură cu digitalizarea sectorului de stat și despre modul în care statul poate combate munca la negru, Iancu Guda a oferit o perspectivă critică asupra eșecurilor de până acum.
Analistul afirmă că digitalizarea a fost menționată inutil în toate programele de guvernare deoarece a lipsit o autoritate centrală puternică, existând o rezistență acerbă din interiorul sistemului.
„O văd foarte prost. Digitalizarea în România a fost repetată de zeci de ori în toate programele de guvernare și nu s-a întâmplat la ritmul în care trebuie, pentru că nu am avut un cap cu autoritate.
Este necesară implicarea Ministerului Digitalizării separat, printr-un om care să nu răspundă decât interministerial și care să lucreze direct cu premierul, nu să fie pur și simplu pe picior de egalitate cu alți miniștri și cu alte ministere. Astfel, prin acest comitet interministerial, se vor impune pur și simplu reformele de digitalizare. Nu trebuie ca ministrul digitalizării – care în general a fost comasat cu cel al economiei – să se ducă să se roage pe la ministere să facă una sau alta.”, a declarat Iancu Guda pentru Actualitate.net.
Pentru a depăși acest blocaj, Iancu Guda propune o restructurare instituțională: implicarea Ministerului Digitalizării ca entitate separată, printr-un comitet interministerial condus de un lider care lucrează direct cu premierul și care are puterea de a impune reformele de sus în jos, ca plan obligatoriu și nenegociabil.
„Dacă vii de jos în sus, digitalizarea nu se va întâmpla, pentru că există o rezistență a sistemului de a se digitaliza; mulți oameni își vor pierde joburile nejustificate în condiții de digitalizare. În schimb, dacă reforma vine de sus în jos, interministerial, impusă printr-un plan care trebuie făcut nenegociabil – pentru că este la categoria obligatoriu – atunci nu mai ai cum să o amâni.”, susține Iancu Guda.
Strategia împotriva evaziunii și muncii la negru
Odată accelerată digitalizarea la ANAF, datele colectate trebuie folosite pentru analize de risc riguroase, capabile să depisteze instantaneu orice contribuabil (mare, mediu sau mic) care prezintă discrepanțe majore față de media sectorului în care activează. Guda cere însă o schimbare radicală de paradigmă în control și legislație:
- Controale oneste și corecte: Eliminarea controalelor efectuate pe comenzi politice locale sau populiste.
- Înăsprirea drastică a legislației penale: Aplicarea unor măsuri coercitive dure, precum executarea averilor și recuperarea rapidă a prejudiciului. În prezent, din cauza unei legislații permisive, multe cazuri de evaziune fiscală sunt tergiversate și se prescriu după șapte ani, ceea ce este profund inechitabil pentru contribuabilul cinstit.
Sprijinul pentru micul întreprinzător: Facilități condiționate, nu populiste
Una dintre cele mai mari probleme cu care românul se confruntă este povara fiscală și a taxele (inclusiv a TVA-ului) care îi împinge pe micii prestatori – cum ar fi un instalator, o bonă sau o femeie de serviciu – să lucreze la negru.
Iancu Guda a explicat că legislația actuală pentru micul întreprinzător (cu cifră de afaceri sub 100.000 de euro pe an) este deja simplă, implicând o taxare de doar 1% pe cifra de afaceri.
Totuși, pentru a stimula dezvoltarea acestora și ieșirea din zona gri, el propune implementarea unor facilități fiscale adiționale, însă strict condiționate pozitiv:
- Fără măsuri paușale: Beneficiile nu trebuie acordate generalizat și populist doar pentru că o firmă este mică.
- Scutiri pe bază de reinvestire: Companiile mici care își reinvestesc profitul în business pentru a crește și a genera valoare adăugată ar trebui scutite de taxe pe profit și pe dividende.
- Finanțare garantată de stat: Facilitarea accesului la credite prin scheme cu dobânzi plafonate sau subvenționate de stat, permițându-le micilor întreprinzători să se dezvolte în mod legal și sustenabil.
Orizontul 2027–2030: Constrângerea europeană și independența energetică
În ciuda dificultăților majore din prezent, Iancu Guda vede cu optimism direcția în care se îndreaptă România în următorii ani, dintr-un motiv simplu: țara nu mai are spațiu de manevră pentru a evita reformele.
„Până în 2030 o văd foarte bine, pentru că România este constrânsă, din cauza gradului mare de îndatorare, să facă lucrurile bune, adică: reformă în sectorul public, investiții cu valoare adăugată și reducerea economiei subterane. Pur și simplu nu are de ales pentru a face rost de această ajustare de 10% din PIB, necesară până în 2030, distribuită astfel: 5% reducerea deficitului fiscal, 3% pentru apărare și 2% pentru pensii. De unde să faci rost de 10% din PIB dacă nu vii din aceste trei direcții sustenabile: reformă în sectorul public, investiții și reducerea economiei subterane?
Acestea trebuie făcute și vor fi făcute pentru că există presiunea Comisiei Europene și presiunea agențiilor de rating. Dacă nu le facem, intrăm în zona junk (nerecomandată investițiilor), intrăm în faliment, intrăm în austeritate, iar cei care ne vor salva din această zonă vor veni să ne dea bani condiționați exact de realizarea acestor reforme. ”, explică analistul.
Conform acestuia, dacă politicienii nu vor implementa de bunăvoie reformele sectorului public, reducerea economiei subterane și investițiile eficiente, România va fi salvată forțat de către Fondul Monetar Internațional (FMI), care va acorda împrumuturi condiționate direct de aceste măsuri.
„De aceea sunt încrezător; am ajuns la fundul sacului și nu mai avem spațiu să facem prostii sau populisme pe datorie.”, a adăugat el.
Independența energetică și reindustrializarea țării
Pe lângă constrângerile economice benefice, optimismul lui Guda este susținut de un factor geopolitic major: începând cu anul 2027, România va deveni cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană, susține Iancu Guda.
Această poziție oferă țării o forță geopolitică uriașă la masa UE, însă succesul depinde exclusiv de o strategie inteligentă de prioritizare:
- Consumul intern și reindustrializarea: Gazele extrase din Marea Neagră trebuie direcționate cu prioritate către piața internă pentru a relansa industria românească, în special sectorul petrochimic și cel energofag, grav afectate în trecut de explozia prețurilor la energie.
- Exportul excedentului: Abia după satisfacerea integrală a consumului intern și asigurarea unei energii românești ieftine și competitive, România trebuie să exporte surplusul către marile economii occidentale.
Asul din mâneca României: Gazele din Marea Neagră
„Din 2027, România va fi cel mai mare producător de gaze din Uniunea Europeană. Aceasta ne oferă o forță geopolitică uriașă pe care, dacă o jucăm bine strategic, ne va transforma într-o putere importantă la masa Uniunii Europene. Vom hrăni fabricile germane, austriece și marile țări occidentale cu energie românească ieftină. Rămânem însă competitivi pentru că prioritatea gazelor din Marea Neagră este să le consumăm noi intern, în primă fază, pentru a renaște industria – în special cea petrochimică, energofagă, care a fost colapsată de creșterea costurilor cu energia și gazele – și numai după aceea să exportăm excedentul exploatat din Marea Neagră.”, a concluzionat Iancu Guda.
