România riscă 770 de milioane de euro din PNRR. Liderii PPE și Renew îi cer Ursulei von der Leyen să intervină după „amendamentul Fritz”
România riscă să nu primească 770 de milioane de euro din PNRR, după ce liderii a două dintre cele mai importante grupuri politice europene i-au cerut președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să condiționeze eliberarea banilor de respectarea statului de drept și a legislației europene. Manfred Weber, liderul PPE, și Valérie Hayer, președinta Renew Europe, contestă așa-numitul „amendament Fritz” din noua lege a integrității, validat recent de Curtea Constituțională a României.
Scrisoarea adresată Ursulei von der Leyen este datată 24 august 2026 și vine într-un moment critic pentru România: termenul pentru îndeplinirea jaloanelor de reformă care condiționează accesarea tranșei respective expiră pe 31 august.
Documentul a fost consultat de G4Media și, potrivit HotNews, a fost văzut și de Politico. Liderii PPE și Renew avertizează asupra riscului ca plata celor 770 de milioane de euro să fie făcută în condițiile în care reforma adoptată de Parlament ar putea încălca dreptul Uniunii Europene.
„Respectarea valorilor europene și a statului de drept ar trebui să fie o precondiție absolută pentru accesarea fondurilor UE”, susțin cei doi lideri europeni.
De ce au ajuns 770 de milioane de euro în centrul cazului Dominic Fritz
Disputa privește noua lege a integrității, care reprezintă unul dintre jaloanele pe care România trebuie să le îndeplinească pentru accesarea fondurilor din PNRR.
În timpul procedurii parlamentare a fost introdus un amendament care prevede încetarea mandatului pentru persoane în cazul cărora au fost constatate anterior situații de incompatibilitate sau conflict de interese și pentru care efectele juridice ale interdicției nu s-au epuizat.
Prevederea a devenit cunoscută în spațiul public drept „amendamentul Fritz”, deoarece una dintre persoanele vizate de efectele sale este primarul Timișoarei și președintele USR, Dominic Fritz.
Amendamentul a generat un conflict politic puternic. În timpul dezbaterilor din Parlament, liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir, declara explicit că „Fritz să plece acasă”, în timp ce Ilie Bolojan acuza tentativa de modificare a legii într-un sens pe care îl considera neconstituțional.
Curtea Constituțională a tranșat însă disputa din perspectiva controlului de constituționalitate. Pe 17 august, CCR a respins criticile formulate împotriva acestei prevederi, ceea ce înseamnă că „amendamentul Fritz” a trecut testul Curții Constituționale.
În motivarea publicată ulterior, CCR a argumentat că norma conduce la încetarea unui mandat „a cărui integritate a fost afectată” și că o situație de conflict de interese ale cărei efecte juridice nu s-au epuizat afectează integritatea funcției publice.
Weber și Hayer susțin însă că există o problemă de drept european
Decizia CCR nu a închis disputa.
Manfred Weber și Valérie Hayer susțin în scrisoarea adresată Comisiei Europene că prevederea ridică probleme nu doar în raport cu principiile juridice invocate în România, ci și cu legislația Uniunii Europene.
Argumentul lor pornește inclusiv de la cetățenia lui Dominic Fritz.
Primarul Timișoarei este cetățean german și a putut candida și fi ales în România în baza drepturilor acordate cetățenilor Uniunii Europene de articolul 22 alineatul (1) din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene.
Cei doi lideri europeni consideră că încetarea retroactivă a unui asemenea mandat prin intermediul unui regim de sancționare care nu exista în forma respectivă la momentul alegerilor ar putea afecta exercitarea efectivă a drepturilor conferite de legislația europeană.
„Un mecanism care retroactiv stinge un astfel de mandat sub un regim sancționator care nu exista la momentul alegerilor privează articolul 22 TFUE de efectul său util”, se arată în scrisoare.
Weber și Hayer îi cer astfel Comisiei Europene să analizeze cazul inclusiv din perspectiva drepturilor electorale de care beneficiază cetățenii UE care locuiesc într-un alt stat membru.
Liderii PPE și Renew susțin că amendamentul a fost făcut pentru Dominic Fritz
Scrisoarea conține și acuzații politice extrem de dure.
Weber și Hayer susțin că modificarea legislativă nu ar fi fost concepută pentru rezolvarea unei situații juridice generale, ci pentru a-l viza în mod special pe Dominic Fritz.
„Declarațiile publice ale liderilor seniori ai PSD și AUR nu lasă nicio îndoială că amendamentul a fost conceput specific pentru a viza o singură persoană, pe domnul Dominic Fritz”, afirmă aceștia.
Este evaluarea liderilor PPE și Renew, nu o constatare juridică definitivă. Curtea Constituțională a ajuns, în ceea ce privește constituționalitatea prevederii, la concluzia că aceasta poate rămâne în lege.
Cei doi lideri europeni invocă însă și opinia separată formulată de trei judecători ai Curții Constituționale, precum și criticile venite din partea unor juriști.
Comisia Europeană, chemată să analizeze întreaga reformă
Problema ridicată în scrisoare nu se limitează la situația primarului Timișoarei.
Weber și Hayer solicită Comisiei Europene o evaluare a întregii reforme privind integritatea, pentru a stabili dacă forma adoptată de Parlament mai respectă obiectivele convenite inițial cu Bruxelles-ul.
Ei invocă, printre altele, posibila slăbire a cerințelor de transparență și proporționalitatea sancțiunilor prevăzute de noua legislație.
Mesajul transmis Ursulei von der Leyen este ca plata fondurilor să fie legată explicit de respectarea legislației europene, a principiilor statului de drept, a standardelor europene privind drepturile omului și a recomandărilor Comisiei de la Veneția.
Ce se întâmplă cu cele 770 de milioane de euro
În acest moment, cele 770 de milioane de euro nu sunt pierdute și nici nu există o decizie a Comisiei Europene de blocare a banilor.
Solicitarea vine din partea liderilor PPE și Renew Europe, care îi cer Ursulei von der Leyen și Comisiei să intervină înainte de plata tranșei și să condiționeze fondurile de conformitatea reformei cu legislația UE.
„Considerăm că un astfel de semnal din partea Comisiei ar oferi un stimulent decisiv Parlamentului României pentru a-și reevalua poziția, evitând astfel riscul de a pierde 770 de milioane de euro în granturi UE”, arată Weber și Hayer.
Miza este amplificată de calendar. România trebuie să îndeplinească jaloanele rămase până la 31 august, iar legea nu a fost încă promulgată de președintele Nicușor Dan.
„Timpul este esențial. Legea nu a fost încă promulgată de Președintele Dan. Rămâne o fereastră procedurală de oportunitate, însă aceasta se închide rapid pe măsură ce se apropie termenul-limită de 31 august”, avertizează cei doi lideri europeni.
Urmează astfel o decizie importantă la Bruxelles: Comisia Europeană trebuie să evalueze dacă forma reformei adoptate la București îndeplinește condițiile asumate prin PNRR și dacă disputa privind „amendamentul Fritz” afectează plata celor 770 de milioane de euro.
