Șeful CIA a mers în secret la Moscova pentru a avertiza Rusia să nu atace NATO. Noile evaluări americane: Putin ar putea încerca o incursiune limitată
Directorul CIA, John Ratcliffe, a făcut o vizită extrem de rară și neanunțată la Moscova pentru a transmite Rusiei un avertisment direct: să nu atace niciun stat membru NATO. Deplasarea are loc după ce serviciile americane de informații au ajuns la concluzia că Vladimir Putin ar putea fi dispus să testeze solidaritatea Alianței printr-o acțiune limitată, suficient de gravă pentru a provoca o criză, dar calculată astfel încât să nu declanșeze neapărat un război convențional între Rusia și NATO. Printre scenariile analizate se află atacuri cibernetice, operațiuni hibride și chiar o incursiune terestră de mici dimensiuni într-un stat baltic.
Vizita directorului CIA John Ratcliffe la Moscova, desfășurată marți, 25 august, a fost inițial învăluită în mister. Administrația americană nu anunțase deplasarea, însă traseul unui avion militar american și apariția unui convoi diplomatic în capitala Rusiei au atras atenția presei.
Ulterior, Kremlinul a confirmat că șeful CIA s-a aflat la Moscova și a purtat discuții cu reprezentanți ai serviciilor ruse de informații. Ratcliffe nu s-a întâlnit însă personal cu Vladimir Putin. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a precizat că liderul rus a fost informat despre rezultatul discuțiilor.
Wall Street Journal a dezvăluit apoi miza uneia dintre cele mai neobișnuite deplasări ale unui oficial american în Rusia de la începutul invaziei Ucrainei: Ratcliffe ar fi mers pentru a avertiza Moscova să nu atace statele NATO. Informația a fost confirmată ulterior pentru CBS News de mai multe persoane familiarizate cu discuțiile și pentru ABC News de surse apropiate vizitei.
Serviciile americane se tem că Putin ar putea „testa” NATO
Avertismentul nu ar fi fost transmis în vid. În spatele deplasării se află noi evaluări ale serviciilor americane de informații privind disponibilitatea lui Vladimir Putin de a-și asuma riscuri mai mari în raport cu NATO.
Potrivit Wall Street Journal, oficialii americani iau în calcul posibilitatea ca Putin, confruntat atât cu dificultățile războiului din Ucraina, cât și cu presiuni interne, să încerce în următorii ani să testeze hotărârea Alianței Nord-Atlantice printr-o agresiune limitată.
Nu este vorba neapărat despre scenariul unei invazii masive asupra Europei.
Tocmai aici se află problema care îi preocupă pe oficialii americani.
O acțiune suficient de limitată și de ambiguă ar putea pune statele NATO în fața unei dileme extrem de dificile: este incidentul suficient de grav pentru ca întreaga Alianță să intre într-o confruntare directă cu Rusia?
Scenariile analizate merg de la un atac cibernetic sau o operațiune hibridă până la o incursiune terestră de mici dimensiuni, cel mai probabil împotriva uneia dintre țările baltice.
Estonia, Letonia și Lituania sunt membre NATO, ceea ce înseamnă că un atac ar ridica imediat problema aplicării articolului 5 al Tratatului Atlanticului de Nord, principiul apărării colective potrivit căruia un atac împotriva unui aliat este considerat un atac împotriva tuturor.
CBS News scria încă din 7 august că noile evaluări ale serviciilor americane indică o modificare a calculului de risc al lui Putin față de situația de numai câteva luni înainte. Acesta ar putea deveni mai dispus să autorizeze acțiuni provocatoare care să se extindă pe teritoriul NATO, fără a ajunge însă la nivelul unei campanii militare convenționale.
România apare și ea în contextul incidentelor analizate de americani
CBS News notează că îngrijorările Washingtonului sunt alimentate și de o serie de incidente recente atribuite sau asociate Rusiei.
Jurnaliștii americani menționează explicit incursiuni ale dronelor în România, o rachetă rusească ce ar fi traversat teritoriul Poloniei și creșterea numărului de presupuse acte de sabotaj și atacuri cibernetice în Europa. Aceste episoade sunt analizate de oficialii americani în contextul mai larg al riscului ca Moscova să încerce să afle până unde poate merge fără a provoca un răspuns colectiv al NATO.
Miza unui asemenea scenariu ar putea fi tocmai testarea unității politice a Alianței și, în special, a disponibilității Statelor Unite de a interveni pentru apărarea unui aliat european.
Un atac limitat ar pune NATO în fața unei decizii uriașe
Articolul 5 este fundamentul sistemului de apărare colectivă al NATO. El a fost invocat o singură dată în istoria Alianței, după atentatele teroriste din 11 septembrie 2001 împotriva Statelor Unite.
O agresiune militară rusă evidentă și de amploare împotriva unui membru NATO ar avea consecințe relativ clare din perspectiva principiului apărării colective.
Mult mai dificil ar fi însă un incident deliberat menținut sub pragul unui război convențional: un atac informatic devastator, sabotarea infrastructurii critice, o operațiune cu autori greu de identificat sau o incursiune militară foarte limitată.
Potrivit informațiilor obținute de CBS News, obiectivul Moscovei nu ar fi neapărat declanșarea unui război, ci verificarea unității NATO și a disponibilității administrației Trump de a-și apăra aliații.
Wall Street Journal mai arată că în calculele Kremlinului ar putea conta și presiunea asupra stocurilor occidentale de muniții. Transferurile de armament către Ucraina după invazia rusă din 2022, la care s-au adăugat consumurile generate de războiul cu Iranul, au redus stocurile americane pentru anumite categorii de armament.
Trump spune însă că vizita a fost „semi-rutină”
Există o diferență importantă între relatările presei americane bazate pe surse din zona de securitate și explicația oferită public de Donald Trump.
Întrebat despre deplasarea directorului CIA, președintele american a minimalizat caracterul extraordinar al acesteia și a descris-o drept o vizită „semi-rutină”.
Mai mult, atunci când Glenn Beck l-a întrebat dacă Ratcliffe mersese în Rusia pentru a discuta despre o posibilă încercare a Moscovei de a testa NATO sau despre Iran, Trump a respins aceste variante.
Președintele american a legat în schimb deplasarea de eforturile administrației sale pentru încheierea războiului din Ucraina și a spus că „s-ar putea să iasă ceva” din discuții.
CIA a refuzat să comenteze oficial scopul misiunii directorului său.
CBS News relatează însă că Ratcliffe a discutat la Moscova și problema Iranului. Potrivit surselor publicației, șeful CIA ar fi avertizat asupra posibilității unor sancțiuni suplimentare dacă Strâmtoarea Hormuz nu este redeschisă traficului maritim.
Ucraina ar fi fost rugată să oprească temporar atacurile asupra unor ținte din Rusia
Un alt detaliu arată cât de sensibilă a fost operațiunea.
Administrația Trump ar fi cerut Ucrainei să suspende temporar atacurile cu drone asupra Moscovei, Sankt Petersburgului și unor regiuni din nordul Rusiei în perioada vizitei delegației americane.
Financial Times relatează că Kievul a acceptat solicitarea și a suspendat atacurile de luni până miercuri, după ce partea ucraineană fusese informată că un avion care transporta un oficial american de rang înalt urma să ajungă la Moscova.
Potrivit The Guardian, datele Flightradar24 au arătat că un avion militar american C-17 a plecat de la Joint Base Andrews, din Maryland, a ajuns mai întâi în Letonia și apoi a zburat spre Moscova. Ulterior, în capitala Rusiei a fost observat un convoi diplomatic american.
Washington Post scrie că avionul guvernamental american a părăsit Moscova aproximativ opt ore și jumătate mai târziu.
Ultima vizită de acest fel a avut loc înainte ca Putin să invadeze Ucraina
Există și un precedent care conferă deplasării lui Ratcliffe o semnificație aparte.
Ultima vizită cunoscută a unui director CIA la Moscova avusese loc în noiembrie 2021.
Atunci, William Burns, directorul CIA în administrația Joe Biden, a fost trimis în Rusia în momentul în care serviciile americane observau concentrarea masivă a trupelor ruse în jurul Ucrainei.
Burns a mers la Moscova pentru a avertiza Kremlinul asupra consecințelor unei invazii. S-a întâlnit cu Nikolai Patrușev, la acel moment secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei, și a discutat telefonic cu Vladimir Putin, care se afla la Soci.
Avertismentul nu a împiedicat însă războiul.
La aproximativ trei luni după vizita directorului CIA, pe 24 februarie 2022, Vladimir Putin a ordonat invazia pe scară largă a Ucrainei.
John Ratcliffe devine astfel primul director CIA despre care se știe public că a ajuns la Moscova după declanșarea acelui război. De această dată, avertismentul relatat de presa americană nu mai privește doar Ucraina, ci riscul unei acțiuni ruse împotriva unui stat aflat sub protecția articolului 5 al NATO.
