VIDEO Ce a descoperit DIICOT în TIR-urile unei rețele de traficanți conduse de români. Aproape 1,7 tone de droguri, transportate prin Europa
Adaugă Actualitate.net la sursele preferate în GoogleO rețea internațională care ar fi asigurat transportul unor cantități uriașe de droguri pentru grupări de traficanți albanezi a fost destructurată de procurorii DIICOT și polițiștii antidrog, după o anchetă desfășurată pe parcursul a aproape trei ani. Potrivit anchetatorilor, gruparea era coordonată din România și folosea firme de transport, TIR-uri modificate cu compartimente secrete și șoferi trimiși în curse aparent legale prin Europa. Patru transporturi interceptate în Franța, Germania, Italia și Spania au dus la confiscarea a aproape 1,7 tone de cocaină, canabis și hașiș.

În dosar sunt cercetate opt persoane fizice și cinci persoane juridice, pentru constituirea unui grup infracțional organizat și trafic de droguri de mare risc. Șapte persoane au fost reținute, iar pentru un alt suspect a fost emis un mandat european.
Investigația a beneficiat de cooperare internațională prin Europol și Eurojust și de schimburi de informații cu autoritățile judiciare din mai multe state europene.
Potrivit procurorilor, rețeaua ar fi funcționat din septembrie 2023 până în august 2026 și ar fi dezvoltat în România o adevărată infrastructură pentru transportarea drogurilor pe teritoriul Europei.
Firme de transport folosite ca paravan
Mecanismul pus la punct de grupare ar fi pornit de la societăți comerciale care desfășurau sau simulau activități obișnuite de transport rutier de mărfuri.
Anchetatorii susțin că membrii rețelei identificau firme pe care le puteau folosi, cumpărau autocamioane și le modificau astfel încât în interiorul acestora să poată fi ascunse cantități mari de droguri.
Firmele de transport folosite de grupare aveau sedii în județele Satu Mare, Bihor, Mehedinți și Timiș.
În acte, camioanele efectuau transporturi comerciale obișnuite. În realitate, unele dintre ele aveau spații ascunse special construite pentru stupefiante.
Potrivit anchetatorilor, modificările tehnice erau realizate inclusiv într-o hală din satul Rușor, comuna Copalnic Mănăștur, județul Maramureș.
Drogurile erau ascunse în plafonul cabinelor și în podelele duble ale remorcilor
Sistemele folosite pentru ascunderea drogurilor erau concepute astfel încât să fie greu de identificat la un control obișnuit.
În cazul unor capete tractor, anchetatorii au descoperit că spațiile pentru droguri erau construite în plafonul cabinei. Pentru mascarea modificărilor ar fi fost montate inclusiv instalații staționare de aer condiționat.
Alte vehicule aveau compartimente amenajate în podelele duble ale semiremorcilor.
Două autocamioane modificate în România în iarna anului 2023 au ajuns ulterior în Franța.
În martie 2024, autoritățile franceze au descoperit în acestea 114 kilograme de cocaină și 397 de kilograme de hașiș.
TIR-urile mergeau în Spania pentru a fi încărcate cu droguri
Potrivit anchetei, după ce erau pregătite în România, camioanele puteau fi trimise în Spania, unde drogurile erau introduse în compartimentele secrete.
Ulterior, TIR-urile plecau spre diferite țări europene sub aparența unor curse comerciale obișnuite.
Transporturile legale puteau fi contractate inclusiv prin burse de transport, astfel încât documentele și traseul camionului să ofere o justificare aparent normală pentru deplasare.
Procurorii susțin că membrii grupării din România primeau comenzile din partea unor traficanți albanezi și organizau componenta logistică: alegerea camionului, stabilirea traseului și identificarea șoferului care urma să efectueze cursa.
Aproape 1,7 tone de droguri, confiscate în patru țări
Patru transporturi atribuite rețelei au fost interceptate în 2024 de autoritățile din Franța, Germania, Italia și Spania.
În total, au fost confiscate 114 kilograme de cocaină, 229 de kilograme de canabis și 1.377 de kilograme de rezină de canabis și hașiș.
Cantitatea totală se apropie de 1,7 tone.
Potrivit estimărilor prezentate de anchetatori, drogurile ar fi avut o valoare de aproximativ 9,6 milioane de euro pe piața angro. Dacă ar fi ajuns la vânzarea cu amănuntul, valoarea estimată s-ar fi ridicat la aproximativ 25 de milioane de euro.
Gruparea oferea „servicii” traficanților albanezi
Anchetatorii descriu mecanismul drept o formă de „crime as a service”.
Cu alte cuvinte, gruparea coordonată din România nu ar fi trebuit să controleze întregul circuit al drogurilor, de la procurare până la vânzarea pe stradă.
Aceasta ar fi oferit infrastructura și serviciile necesare altor organizații criminale pentru ca drogurile să poată fi transportate prin Europa.
Beneficiarii ar fi fost grupări de narcotraficanți albanezi, în timp ce componenta românească ar fi pus la dispoziție firmele, camioanele modificate, șoferii și organizarea curselor.
După capturarea unui transport, rețeaua își schimba metodele
Anchetatorii susțin că pierderea unui transport nu determina oprirea activității.
După capturarea unui camion, membrii grupării ar fi încercat să afle cum fusese descoperită încărcătura și ce informații aveau autoritățile.
În situațiile în care șoferii erau arestați, aceștia ar fi beneficiat de asistență juridică, iar membrii rețelei urmăreau locul în care erau deținuți, evoluția dosarelor și eventualele declarații date anchetatorilor.
Informațiile erau apoi folosite pentru protejarea infrastructurii rămase.
Un camion putea fi reînmatriculat, o firmă putea fi schimbată, un șofer înlocuit, iar un vehicul sau o societate despre care exista suspiciunea că a intrat în atenția autorităților putea fi eliminată din circuit.
Cum era organizată rețeaua
DIICOT descrie o structură piramidală.
În partea superioară se afla componenta de comandă, care ar fi menținut legăturile cu beneficiarii transporturilor și ar fi primit comenzile.
Sub aceasta funcționa nivelul logistic, format din persoane care puneau la dispoziție societăți comerciale, autocamioane, semiremorci și șoferi și care organizau efectiv deplasările.
La baza rețelei se aflau șoferii și ceilalți executanți ai operațiunilor.
Anchetatorii au identificat și o componentă de sprijin, din care ar fi făcut parte persoane implicate inclusiv în gestionarea banilor proveniți din activitățile ilegale.
Liderul rețelei, desemnat „High Value Target” de Europol
Persoana considerată de anchetatori liderul grupării ar fi încercat să rămână în afara documentelor oficiale ale firmelor și a actelor privind vehiculele utilizate.
Procurorii susțin că acesta menținea legăturile cu traficanții albanezi și coordona transporturile.
Rolul său ar fi devenit important și în momentul în care un camion era capturat. Liderul trebuia să gestioneze relația cu beneficiarii drogurilor și situația șoferilor arestați.
În decembrie 2025, acesta a fost catalogat de Europol drept HVT – „High Value Target”, respectiv o țintă de mare valoare în cadrul investigațiilor privind criminalitatea organizată.
În cazul său a fost emis și un Ordin European de Anchetă pentru citarea în Spania.
Membrii grupării comunicau prin Sky ECC
O parte importantă a probelor ar proveni din comunicațiile criptate.
Membrii rețelei ar fi folosit Sky ECC, o platformă de comunicații criptate utilizată pe telefoane modificate și întâlnită în numeroase anchete europene privind criminalitatea organizată.
Datele decriptate au fost obținute de anchetatorii români de la autoritățile franceze prin intermediul unui Ordin European de Anchetă.
Potrivit procurorilor, mesajele au contribuit la documentarea legăturilor dintre persoana considerată liderul grupării și rețelele albaneze de trafic de droguri.
Ancheta a inclus și măsuri de supraveghere tehnică, precum și informații obținute prin cooperare judiciară cu Franța, Spania, Italia și Germania.
Șapte persoane au fost reținute
Investigația din România a început în septembrie 2023, după ce polițiștii antidrog s-au sesizat cu privire la existența unei grupări formate din cetățeni români și albanezi care ar fi fost implicată în transporturi de cocaină pe ruta Spania – Marea Britanie.
Pe parcursul anchetei, autoritățile au ajuns la concluzia că mecanismul ar fi fost mult mai extins și ar fi vizat transporturi către mai multe state europene.
La 17 august 2026, Tribunalul București a emis mandate pentru efectuarea a 12 percheziții la locuințe și sedii ale unor societăți despre care anchetatorii susțin că au fost utilizate de rețea.
În dosar sunt cercetate opt persoane fizice și cinci persoane juridice.
Șapte suspecți au fost reținuți, iar pentru cea de-a opta persoană a fost emis un mandat european. Acuzațiile formulate în dosar vizează constituirea unui grup infracțional organizat și traficul de droguri.
Cercetările continuă pentru stabilirea întregii activități a grupării și a tuturor persoanelor implicate.















