Donald Trump îl numește pe Zelenski „dictator” și îi transmite „să se miște mai repede” dacă nu vrea să-și piardă țara: „A făcut o treabă groaznică”
Președintele american Donald Trump a lansat miercuri un nou atac asupra președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, numindu-l un „dictator” care a făcut „o treabă groaznică”, făcând referire la faptul că a intrat în război cu Rusia și că încă se află în acest conflict.
Donald Trump l-a avertizat pe Zelenski că ar fi „mai bine să se miște rapid” sau „nu va mai avea o țară”, acuzându-l – fără a oferi dovezi – că profită de sprijinul financiar și militar continuu al SUA, sugerând că președintele Ucrainei are un interes în prelungirea războiului în loc să caute să-l încheie.
Declarațiile lui Trump pun sub semnul întrebării viitorul ajutorului american pentru Ucraina și reprezintă cea mai explicită amenințare de până acum privind încheierea conflictului în termeni favorabili Moscovei.
De la ce a escaladat conflictul dintre Trump și Zelenski
Ultima postare a lui Trump pe Truth Social a venit după ce Zelenski l-a acuzat pe liderul american că este „prizonier” într-o „bulă de dezinformare rusească”. Într-o conferință de presă combativă la Kiev, președintele ucrainean a spus că Donald Trump promovează „multe dezinformări venite din Rusia”.
De asemenea, Zelenski a acuzat Washingtonul că a ajutat Rusia să iasă din izolarea internațională prin discuțiile bilaterale de la începutul săptămânii, desfășurate la Riad, și a respins ideea de a face concesii majore Moscovei. El a contestat și afirmația lui Trump conform căreia cea mai mare parte a sprijinului pentru Ucraina vine din SUA.
Comentariile lui Zelenski au fost o reacție la o serie de remarci provocatoare făcute de Trump marți seară, în care fostul președinte l-a criticat și a sugerat că Ucraina este de vină pentru invazia Moscovei.
Donald Trump s-a declarat „dezamăgit” că Zelenski s-a plâns de faptul că Ucraina a fost exclusă din discuțiile dintre SUA și Rusia privind încheierea războiului și a intensificat presiunile asupra acestuia pentru a organiza alegeri – o cerere esențială a Moscovei.
Reacțiile diplomaților după declarațiile lui Trump despre Zelenski
Un purtător de cuvânt al guvernului francez a declarat că Parisul nu „înțelege foarte bine logica” din spatele acuzațiilor lui Donald Trump că Zelenski ar fi vinovat pentru invazia Rusiei și de războiul care a urmat.
Escaladarea acestui conflict verbal reprezintă cea mai profundă ruptură dintre Kiev și cel mai important aliat al său de la începutul invaziei ruse, acum aproape trei ani.
Tensiunile au crescut după ce oficiali americani și ruși de rang înalt s-au întâlnit marți în Arabia Saudită pentru a discuta despre războiul din Ucraina, precum și despre cooperarea economică și politică, fără ca Ucraina sau țări din Europa să fie invitate. Premierul canadian Justin Trudeau a subliniat că Ucraina trebuie să fie parte a oricăror negocieri privind viitorul său.
Președintele rus Vladimir Putin a declarat că Ucraina nu va fi exclusă din negocierile pentru încheierea războiului și a respins acuzațiile că Moscova ar fi refuzat discuțiile cu Europa sau Kievul.
Despre Donald Trump, Putin a afirmat că liderul american a început să primească „informații obiective” despre războiul din Ucraina, ceea ce l-a determinat să „își schimbe poziția”. El a adăugat că este dispus să se întâlnească cu Trump și a spus că „apreciază foarte mult” rezultatele summitului Rusia-SUA de la Riad.
Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a declarat că nu poate exista un acord de pace între Rusia și Ucraina fără participarea Ucrainei și Europei. „Suntem în contact strâns cu omologii noștri americani. Ceea ce spun ei este că încearcă să afle dacă Rusia vrea cu adevărat pace, pentru că până acum nu a dorit acest lucru”, a afirmat Kallas într-o conferință de presă la Cape Town.
Suedia și Polonia au convenit să „întărească și să aprofundeze cooperarea” în domeniul politic și al protecției civile, invocând deteriorarea situației de securitate din Europa. Declarația de intenție prevede colaborarea pentru îmbunătățirea rezilienței naționale, sprijinirea Ucrainei în consolidarea apărării și creșterea securității în regiunea baltică, în special în ceea ce privește infrastructura critică.
Premierul danez Mette Frederiksen a anunțat că țara are nevoie de „o reînarmare masivă” pentru a evita un conflict, precizând că Danemarca va cheltui 50 de miliarde de coroane daneze pentru apărare în următorii doi ani. Această investiție va ridica cheltuielile militare ale Danemarcei la 3% din PIB în următorii doi ani (de la 2,4% în 2024). Decizia vine după presiuni puternice din partea administrației Trump în legătură cu Groenlanda și comentariile recente privind reducerea sprijinului pentru Europa și Ucraina.
Principalul oficial european pentru drepturile omului a criticat discursul „foarte problematic” al vicepreședintelui american JD Vance despre democrația europeană, oferind o mustrare implicită asupra viziunii acestuia privind libertatea de exprimare și politica de pe continent. Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, Michael O’Flaherty, a contestat afirmația lui Vance conform căreia Europa și-a abandonat valorile, într-un interviu acordat publicației The Guardian.
Sancțiunile UE împotriva Rusiei vor fi extinse pentru a acoperi importurile de aluminiu și zeci de nave implicate în exporturi clandestine de petrol rusesc sub plafonul de preț impus de aliații occidentali.
Cel de-al 16-lea pachet de sancțiuni de la invazia pe scară largă din 2022 include o interdicție asupra importurilor de aluminiu rusesc în UE, despre care oficialii europeni spun că generează venituri semnificative pentru Moscova.
Aprobarea acestui pachet are o importanță suplimentară, pe fondul temerilor de la Bruxelles că Trump ar putea încerca să ridice sancțiunile americane împotriva Rusiei ca parte a unui eventual acord de pace, anunță The Guardian într-o altă informare.
