Legea „deepfake”: Închisoare și amenzi pentru cei care creează și distribuie video/foto cu A.I. Andreea Esca, Andreea Marin sau Alina Sorescu, victime
Trăim într-o perioadă destul de incitantă din punct de vedere tehnologic, lucru care nu poate decât să ne bucure. Însă atunci când tehnologia este scăpată de sub control, sau mai bine zis folosită de cine nu trebuie, poate fi generat un haos total.
- Andreea Marin, Andreea Esca, Alina Sorescu, dar și alte personalități din țara noastră, sunt doar câteva dintre persoanele care au devenit victimele celor care fac propagandă online prin intermediul Inteligenței Artificiale.
- Ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Bogdan-Gruia Ivan, ia măsuri în privința modului în care este folosită A.I., iar săptămâna viitoare, pe masa guvernanților va fi legea „deepfake”, care va fi supusă la vot.
Inteligența Artificială este cu adevărat inovatoare și poate fi folosită pe foarte multe segmente, de la știință, programare, scriere, chiar și până la identificarea unor picturi autentice, cel mai recent caz fiind tabloul pictorului renascentist Rafael, unde datorită inteligenței artificiale s-au descoperit detalii nedepistate de 500 de ani. Puteți citi mai multe pe acest subiect în articolul de mai jos.
Așadar, inteligența artificială, cunoscută și drept A.I., este cu adevărat folositoare în lumea modernă în care trăim, în această lume a vitezei, în care totul se întâmplă extrem de repede. Nu este de mirare că am ajuns în punctul în care să fim serviți de roboți la masă, iar oamenii să fie înlocuiți cu succes în anumite domenii cu diferite sisteme bazate pe inteligența artificială.
Există, însă, un foarte mare DAR în toată această evoluție, sau revoluție digitală, așa cum o mai numesc unii, așa cum s-a întâmplat și în cazul rețelelor de socializare. Adică vedem cu toții dezastrul de pe TikTok sau Facebook, unde copiii postează video/foto în situații extrem de nepotrivite, iar unii adulți se filmează în timp ce spun lucruri total deplasate. Nu mai vorbim despre accesul minorilor la acel conținut.
Internetul nu este pentru toată lumea, cum nici inteligența artificială nu este pentru toată lumea. Asta în cazul în care aceste platforme nu sunt folosite în scop educativ și creativ.
Cum este afectată România de inteligența artificială. Legea „deepfake”, supusă la vot
Până în prezent, de la apariția inteligenței artificiale și până în prezent, țara noastră nu a implementat o lege clară care să delimiteze practicile prin intermediul A.I. Astfel, tot mai mulți creatori de conținut și-au făcut de cap cu softurile care generează conținut foto/video, iar victime în acest proces nu sunt doar persoanele publice, ci și oamenii de rând.
Imaginați-vă că inclusiv copiii pot folosi inteligența artificială în scopuri personale. Cum ar fi să ia vocea mamei și să creeze un mesaj pe care să-l trimită profesorilor. De altfel, există și cazuri de „bullying” în care sunt folosite imaginea și vocea unor persoane pentru a fi ținta glumelor printre adolescenți.
Pentru a regla genul acesta de conținut, creat și generat de inteligența artificială, ministrul Cercetării, Inovării şi Digitalizării, Bogdan-Gruia Ivan, dorește să vină cu o schimbare: legea „deepfake”.
Ce presupune legea „deepfake”? - ministrul Digitalizării vine cu lămuriri:
„Suntem într-o situație extrem de gravă, zic eu. Pentru că sunt tehnologii în fața cărora nici cele mai mari platforme mondiale, în baza cărora se fac astfel de promovări, de la Google până la Meta, nu știu cum să le facă față. Nu vă ascund faptul că eu deja am avut întâlniri cu marile companii Hi-Tech la nivel mondial. Pentru a preîntâmpina aceste lucruri, avem nevoie de două paliere extrem de importante, unul dintre ele fiind legislația. Iar din acest punct de vedere, săptămâna viitoare o să fie supusă la vot această inițiativă legislativă”, a declarat Bogdan Ivan la TVR.
„Cei care creează astfel de conținuturi, fără să scrie explicit, pe cel puțin 15 la sută din suprafața clipului video sau a fotografiei, că este un clip video artificial generat de către inteligența artificială generativă riscă inclusiv închisoare până la doi ani. Cei care distribuie un astfel de conținut, știind că este unul care nu reflectă realitatea, riscă să fie amendați cu sume între 600 de lei și 90 000 de lei”, a punctat ministrul digitalizării.
Personalitățile publice care au ajuns victime ale celor care folosesc inteligența artificială
Actualitate.net a scris despre cum Andreea Esca, Andreea Marin, Alina Sorescu, dar și alte personalități din showbiz, au devenit victime ale unor „fake news” prin intermediul inteligenței artificiale.
Vedetele din showbiz apăreau în clipuri în care promovau diferite produse cosmetice. În cazul Andreei Esca și al Andreei Marin, o companie, cu sediul în altă țară, vindea o cremă la un preț destul de piperat, iar promovarea era făcută pe spatele celor două prezentatoare TV, fără ca ele să știe despre acest lucru. Declarațiile le puteți citi în articolul de mai jos.
De altfel, și Alina Sorescu și-a anunțat urmăritorii cu privire la aceste escrocherii online. Imaginea artistei a fost folosită în promovarea unei creme pentru picioare. Cântăreața apărea într-un clip în care părea că vorbește despre cum se poate vindeca ciuperca piciorului cu ajutorul acestei creme. Nimic mai fals! Clipurile erau create cu ajutorul inteligenței artificiale.
Nu doar vedetele din showbiz au fost victime ale escrocilor care folosesc inteligența artificială. De exemplu, imaginea ministrului Energiei, Sebastian Burduja, a fost folosită într-o schemă în care promova diferite investiții. Textul suna cam așa: „Fiecare investitor va putea primi incredibila sumă de 9.000 de lei pe lună, graţie platformei de investiții inovatoare de la Enel”.
Ulterior, Sebastian Burduja a depus o plângere penală la Parchet pentru a reclama videoul „deepfake” în care apărea.
Mugur Isărescu a fost și el victimă a escrocilor. Pe social media a circulat un video în care guvernatorul BNR apare într-un video în care le sugerează oamenilor să investească bani pe o platformă no name. Reacția oficială a fost imediată: „BNR nu face recomandări și propuneri de investiții”.
