De ce ne face muzica triști sau fericiți. Cum reușesc sunetele să activeze chiar și cele mai îndepărtate amintiri
Daria Andries
Dr. Elizabeth Margulis, directorul Music Cognition Lab de la Universitatea Princeton, explică legătura strânsă dintre muzică, memorie și emoții. De ce ne legăm de melodiile adolescenței, cum ne afectează muzica starea de spirit.
Muzica are puterea de a ne transporta în timp, de a ne schimba starea de spirit sau de a trezi emoții adânc înrădăcinate, scrie American Psychological Association.
De la primele dansuri la melodiile copilăriei, fiecare notă poate declanșa amintiri vii și sentimente complexe. Dr. Elizabeth Margulis, expertă în psihologia muzicii și directoare a Music Cognition Lab de la Princeton, explică de ce anumite piese muzicale ne ating mai profund, cum cultura și experiența personală modelează percepția muzicală și de ce repetarea melodiilor și “earworms” sunt atât de comune.
Legătura muzicii cu memoria
Întrebarea centrală pe care o explorează cercetătorii este de ce muzica pare să aibă un impact atât de puternic asupra amintirilor autobiografice.
Dr. Margulis citează studiul realizat de Amy Belfi, care a comparat reacțiile oamenilor la hituri muzicale din anumite perioade cu reacțiile lor la chipuri celebre din aceleași momente.
Rezultatele au arătat că muzica declanșează amintiri mult mai vii și detaliate, cu mai multe detalii senzoriale, decât stimulii vizuali, demonstrând că muzica are un efect unic asupra memoriei.
Ceea ce face muzica adolescenței atât de specială este fenomenul numit reminiscence bump – tendința de a ne aminti mai ușor muzica ascultată în anii adolescenței. Această perioadă coincide cu dezvoltarea identității și cu formarea legăturilor sociale, ceea ce explică atașamentul puternic față de melodiile din acea perioadă.
În plus, există și o “reminiscență secundară” legată de muzica ascultată de părinți în adolescență, transmisă indirect prin expunerea repetată în copilărie.
Margulis subliniază și implicațiile clinice: muzica preferată din tinerețe poate fi folosită terapeutic, de exemplu, pentru pacienți cu demență, stimulând memoria și emoțiile prin melodii familiare.
De ce ne face muzica triști sau fericiți
Muzica influențează starea emoțională, dar nu există reguli fixe. O melodie în tonalitate majoră nu garantează fericire, la fel cum una minoră nu provoacă automat tristețe. Expresia emoțională a muzicii poate fi diferită de emoția resimțită: uneori, ascultarea unei melodii triste poate genera confort sau chiar fericire, prin validarea emoțiilor personale.
De asemenea, oamenii procesează muzica diferit: unii se concentrează pe versuri, alții pe ritm și armonie. Experiența muzicală este influențată de cultură, expunerea timpurie și familiaritatea cu anumite stiluri, ceea ce explică de ce anumite piese sunt considerate “frumoase” sau “plăcute” doar într-un anumit context cultural.
Repetiția joacă un rol important în experiența muzicală. Melodiile nu doar că revin în refren, ci sunt ascultate iar și iar, creând o participare mentală activă. Această repetiție ne ajută să înțelegem și să anticipăm muzica, dar poate genera și earworms – acele melodii care rămân blocate în mintea noastră.
Margulis explică că melodiile cu ritm ușor de urmărit, melodii simple și cântabile au mai multe șanse să devină earworms. Uneori declanșatorii sunt complet întâmplători, precum un zgomot ambiental sau un element asociativ, iar earworms se transmit chiar și între persoane. Aproape 90% dintre oameni experimentează aceste melodii în minte cel puțin o dată pe săptămână.
Muzica stimulează imaginația și evocă imagini mentale variate. Experimentele arată că ascultarea unui fragment muzical poate genera povești sau scenarii similare chiar și în oameni din locații diferite, sugerând că anumite structuri sonore au semnificații universale în cadrul unei culturi. Imaginile vizuale și amintirile asociate muzicii amplifică răspunsul emoțional, transformând ascultarea într-o experiență multidimensională și profund personală.
Muzica nu este doar plăcută, ci are potențial terapeutic. Studiile recente explorează modul în care programele muzicale personalizate pot sprijini sănătatea mintală, adaptând repertoriul la experiența culturală și preferințele individului. Această abordare individualizată maximizează efectele pozitive și poate contribui la tratamente inovatoare pentru depresie, demență sau recuperare cognitivă.
