Raport Fitch: România rămâne cu perspectivă negativă. Probleme mari în economia țării: deficit uriaș, datorii în creștere și instabilitate politică. Presiune pe economie

Fitch Ratings a reconfirmat ratingul de țară al României la nivelul „BBB-”, ultima treaptă recomandată investițiilor, însă a păstrat perspectiva negativă, semnalând că riscurile la adresa economiei și finanțelor publice rămân ridicate. Agenția consideră că apartenența la Uniunea Europeană și accesul la fondurile europene continuă să reprezinte principalele atuuri ale României, însă acestea sunt contrabalansate de deficitele bugetare și externe ridicate, datoria publică în creștere, inflația persistentă și instabilitatea politică.

Fitch Ratings a anunțat, în raportul publicat la 31 iulie 2026, că menține calificativul României la „BBB-”, cu perspectivă negativă. Potrivit agenției, economia românească beneficiază în continuare de avantajele apartenenței la Uniunea Europeană, de intrările de capital european și de un nivel al PIB-ului pe cap de locuitor și al calității guvernanței superior altor state încadrate în aceeași categorie de rating. Aceste puncte forte sunt însă compensate de vulnerabilități majore: deficite bugetare și de cont curent ridicate și persistente, creșterea datoriei publice și a datoriei externe nete, inflația ridicată și un climat politic tot mai fragmentat și polarizat.

Potrivit Fitch, perspectiva negativă reflectă deteriorarea finanțelor publice, în contextul unor deficite fiscale încă foarte mari și al unei datorii publice aflate pe o traiectorie ascendentă.

Agenția atrage atenția că incertitudinea politică s-a accentuat după prăbușirea coaliției de guvernare formate din patru partide, iar modul în care va fi rezolvată criza politică rămâne neclar.

Deși măsurile de consolidare fiscală adoptate până acum au îmbunătățit perspectiva pe termen scurt, Fitch avertizează că implementarea acestora va fi dificilă. Costurile sociale ale unor noi măsuri de austeritate, dar și calculele politice din perspectiva alegerilor parlamentare din 2028 pot afecta continuarea procesului de consolidare bugetară.

Agenția estimează că deficitul bugetar general al României va coborî la 5,9% din PIB în 2026, sub ținta Guvernului de 6%, datorită unei execuții bugetare mai bune în prima parte a anului și unei accelerări a investițiilor în a doua jumătate a lui 2026.

Cu toate acestea, deficitul rămâne extrem de ridicat în comparație cu alte state din categoria „BBB”. Pentru comparație, în 2024 deficitul a fost de 9,3% din PIB, iar reducerea sa este apreciată de Fitch drept un progres, însă insuficient pentru eliminarea vulnerabilităților fiscale.

În primul semestru al anului 2026, deficitul cash s-a redus la 42 de miliarde de lei, echivalentul a 2% din PIB-ul estimat pentru întregul an, față de 70 de miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025.

Veniturile bugetare au crescut, în principal datorită majorării TVA, în timp ce cheltuielile au rămas relativ stabile, pe fondul înghețării nominale a salariilor și pensiilor. În același timp, investițiile au reprezentat 36% din obiectivul anual, iar proiectele finanțate din fonduri europene au ajuns la o rată de execuție de 40%, influențată de caracterul sezonier al investițiilor și de aprobarea întârziată a bugetului pe 2026.

Fitch subliniază că România se află fără un guvern stabil după prăbușirea coaliției de guvernare în luna mai 2026, la numai zece luni de la instalarea acesteia.

În opinia agenției, această situație poate genera o perioadă prelungită de incertitudine politică și de riscuri privind politicile economice. Componența, momentul formării și stabilitatea viitorului executiv sunt considerate dificil de anticipat din cauza divergențelor dintre foștii parteneri de guvernare.

Această situație reduce vizibilitatea asupra strategiei fiscale după 2026 și întârzie aprobarea reformelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, ceea ce poate conduce inclusiv la pierderea unor fonduri europene.

Potrivit Fitch, reducerea deficitului va încetini după 2026. Agenția estimează că deficitul va coborî treptat spre 5% din PIB în 2028, însă avertizează că există numeroase riscuri negative.

Printre acestea se numără apropierea alegerilor parlamentare din 2028, tendința istorică de relaxare fiscală înaintea scrutinelor, creșterea economică modestă și spațiul redus pentru noi măsuri de consolidare, din cauza costurilor sociale ridicate.

Scenariul Fitch presupune reducerea investițiilor publice după încheierea finanțărilor prin PNRR și o reindexare moderată a salariilor și pensiilor.

Fitch estimează că datoria publică va ajunge la 64,5% din PIB până în 2028, de la 59,3% la sfârșitul lui 2025, nivel superior medianei statelor din categoria „BBB”, estimată la 57,9%.

Agenția apreciază că pentru stabilizarea datoriei publice va fi nevoie de un efort suplimentar de ajustare fiscală de aproximativ 1,5% din PIB, deoarece excedentul primar necesar stabilizării datoriei ar urma să fie atins abia în 2028.

Totodată, peste jumătate din datoria guvernamentală este denominată în valută, ceea ce face România vulnerabilă la deprecierea leului. În paralel, costurile cu dobânzile vor continua să crească, urmând să reprezinte 9,3% din veniturile statului în 2028, ușor peste media statelor comparabile.

Raportul Fitch arată că deficitul de cont curent va scădea lent, până la 6,7% din PIB în 2028, de la 7,9% în 2025, însă va rămâne mult peste media statelor din aceeași categorie de rating.

Investițiile străine directe vor acoperi doar aproximativ un sfert din acest deficit, iar datoria externă netă va continua să crească, apropiindu-se de 32% din PIB în 2028.

În același timp, România rămâne puternic dependentă de finanțarea externă, iar fondurile europene continuă să reducă presiunea asupra necesarului de finanțare de pe piețe. Fitch estimează însă că aceste intrări de bani se vor diminua în perioada 2027-2028, deși o absorbție mai rapidă a fondurilor europene ar putea îmbunătăți situația.

Fitch prognozează că economia României se va contracta cu 0,6% în 2026, în condițiile în care scăderea veniturilor reale ale populației și încrederea redusă a consumatorilor afectează consumul intern. Agenția consideră că și conflictul din Orientul Mijlociu influențează negativ cererea externă.

Ulterior, economia ar urma să își revină treptat, ajungând la o creștere apropiată de potențialul estimat de 2,3% în 2028, susținută de revenirea salariilor reale și de investițiile private.

În privința inflației, Fitch avertizează că aceasta rămâne una dintre principalele slăbiciuni ale economiei românești. Agenția estimează o inflație medie de 7,6% în 2026, după 6,8% în 2025, urmând ca aceasta să scadă la 3,8% în 2028. Presiunile inflaționiste sunt alimentate de deprecierea monedei naționale, creșterea prețurilor la energie, majorarea TVA și expirarea plafonării prețurilor la electricitate.

Fitch avertizează că ratingul României ar putea fi redus dacă autoritățile nu vor implementa măsuri suplimentare de consolidare fiscală care să stabilizeze datoria publică sau dacă blocajele politice vor împiedica adoptarea reformelor.

De asemenea, o deteriorare a finanțării externe, a lichidității sau a stabilității macroeconomice, provocată de tensiunile politice ori de menținerea deficitelor ridicate, ar putea conduce la o retrogradare.

În schimb, perspectiva ar putea reveni la stabilă dacă România demonstrează progrese constante în reducerea deficitului și în stabilizarea datoriei publice, precum și o diminuare a îndatorării externe și a riscurilor de finanțare.

Raportul precizează și că modelul intern de evaluare al Fitch plasează România la nivelul „BBB”, însă agenția aplică o ajustare negativă de un nivel din cauza vulnerabilităților externe generate de deficitul de cont curent, necesarul ridicat de finanțare și nivelul datoriei externe. În același timp, plafonul de țară este stabilit la „BBB+”, susținut de integrarea comercială și financiară în Uniunea Europeană și de constrângerile reduse privind transferurile valutare.

Fitch mai arată că România beneficiază de scoruri favorabile în ceea ce privește stabilitatea politică, statul de drept, controlul corupției și respectarea drepturilor creditorilor, iar analiza privind vulnerabilitatea climatică nu a identificat riscuri ridicate pentru profilul de credit al țării.