Deficitul bugetar a crescut în iunie, dar rămâne mult sub nivelul de anul trecut. Urmează testul decisiv pentru România: evaluarea agențiilor de rating
Deficitul bugetar al României a crescut în luna iunie, ajungând la aproximativ 2% din PIB după primele șase luni ale anului, față de 1,75% la sfârșitul lunii mai. Chiar și așa, situația este semnificativ mai bună decât în aceeași perioadă din 2025, când deficitul ajunsese la 3,68% din PIB. Evoluția vine într-un moment critic, înaintea evaluărilor pe care marile agenții de rating le vor face României în următoarele luni.
Deficitul a crescut în iunie, pe fondul cheltuielilor pentru PNRR
Potrivit informațiilor Profit.ro, deficitul bugetar pentru primele șase luni ale anului este de aproximativ 2% din PIB, în creștere față de nivelul de 1,75% înregistrat după primele cinci luni.
Majorarea este explicată în principal prin accelerarea unor cheltuieli ale statului, în special cele destinate implementării proiectelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Guvernul încearcă să utilizeze cât mai multe fonduri înainte de expirarea programului, la finalul lunii august.
Datele oficiale urmează să fie publicate de Ministerul Finanțelor după data de 25 iulie, cel mai probabil la începutul săptămânii viitoare.
România stă mai bine decât anul trecut
Chiar dacă deficitul a avansat în iunie, cifrele arată o îmbunătățire considerabilă față de anul trecut.
În aceeași perioadă din 2025, deficitul bugetar ajunsese la 3,68% din PIB, aproape dublu față de nivelul actual.
Pentru întregul an 2026, Guvernul și-a propus un deficit de 6,2% din PIB în standard național (cash), respectiv 6% din PIB în metodologia europeană ESA, ținte asumate în relația cu Comisia Europeană.
De ce contează atât de mult deficitul
Deficitul bugetar este unul dintre principalii indicatori urmăriți de investitori și de instituțiile financiare internaționale.
Un deficit ținut sub control transmite că statul își gestionează responsabil finanțele și își poate plăti datoriile fără dificultăți. Acest lucru influențează direct costurile la care România se poate împrumuta de pe piețele externe.
Creșterea din iunie nu este considerată, în sine, un motiv major de îngrijorare, deoarece este legată în mare parte de investițiile din PNRR, însă arată că spațiul fiscal rămâne limitat și că statul are puține resurse pentru cheltuieli neprevăzute.
În același timp, cheltuielile cu salariile bugetarilor și cu pensiile au rămas înghețate pentru al doilea an consecutiv, ceea ce înseamnă că explicația pentru creșterea deficitului trebuie căutată în alte categorii de cheltuieli.
Urmează evaluările Fitch, Moody's și S&P
Perioada următoare este una decisivă pentru România.
Țara va fi evaluată succesiv de Fitch, Moody's și ulterior de Standard & Poor's, cele trei mari agenții internaționale de rating.
Aceste instituții analizează capacitatea statelor de a-și rambursa datoriile și stabilesc calificative care influențează direct încrederea investitorilor și dobânzile la care se împrumută guvernele.
În prezent, România se află pe ultima treaptă a categoriei recomandate pentru investiții, având însă perspectivă negativă la toate cele trei agenții.
Păstrarea acestui calificativ este esențială. O eventuală retrogradare în categoria nerecomandată investițiilor ar face împrumuturile statului mai scumpe și ar reduce interesul investitorilor pentru obligațiunile românești.
Erste Bank: scenariul de bază este menținerea ratingului
Un raport recent al Erste Bank estimează că agențiile internaționale vor menține ratingul României în acest an.
Analiștii consideră însă că decizia finală va depinde de două elemente importante:
- execuția bugetară din 2026;
- proiectul bugetului pentru anul 2027, care trebuie să respecte planul de reducere a deficitului convenit cu Comisia Europeană.
Și ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat anterior că păstrarea ratingului este o condiție esențială pentru ca România să continue să se finanțeze în condiții avantajoase.
Probleme și la colectarea veniturilor
Pe lângă presiunea asupra cheltuielilor, statul se confruntă și cu dificultăți în colectarea veniturilor.
După un început de an favorabil și încasări record în luna aprilie, încetinirea economiei începe să afecteze și activitatea ANAF.
În plus, instituția s-a confruntat în ultimele luni cu proteste spontane și acțiuni sindicale generate de nemulțumirile privind legea salarizării, situație care a avut efecte și asupra activității de colectare a taxelor.
România continuă cea mai amplă corecție bugetară din Uniunea Europeană
România se află în continuare în procedura de deficit excesiv a Comisiei Europene și aplică unul dintre cele mai ambițioase programe de ajustare fiscală din Uniunea Europeană.
După ce a încheiat anul 2025 cu un deficit de 7,65% din PIB în standard cash și 7,9% din PIB în metodologia europeană ESA, Guvernul și-a asumat reducerea treptată a deficitului sub pragul de 3% în următorii ani.
Pentru atingerea acestor obiective au fost adoptate, începând cu vara anului trecut, mai multe pachete de majorări de taxe și măsuri de limitare a cheltuielilor publice.
Creșterea deficitului din luna iunie nu schimbă, deocamdată, direcția generală de consolidare fiscală, însă următoarele luni vor fi decisive pentru demonstrarea faptului că România poate respecta calendarul de reducere a deficitului și poate păstra încrederea investitorilor internaționali.
