Marius Voineag, șeful DNA, aspiră la postul de adjunct al Procurorului General al României

Procurorul șef al DNA, Marius Voineag, și-a depus luni candidatura pentru funcția de adjunct al Procurorului General al României, în fața ministrului Justiției, Radu Marinescu. Depunerea candidaturilor s-a încheiat astăzi, la ora 12.00, pentru șefiile marilor parchete, în contextul în care mandatele actualilor conducători expiră pe 30 martie 2026.

Startul competiției pentru șefia marilor parchete. Florența și Voineag vizează funcții de adjuncți. Cine sunt oamenii care vor să ajungă în fruntea instituțiilor

Luni a expirat termenul limită pentru depunerea candidaturilor la șefia marilor parchete din România, inclusiv Parchetul General, DNA și DIICOT. Procedura a fost declanșată de ministrul Justiției, Radu Marinescu, pe 8 ianuarie 2026, având în vedere că mandatele actualilor procurori șefi vor expira pe 30 martie 2026. Schimbări la conducerea marilor parchete Actualii șefi ai Parchetului General și DNA, Alex Florența și Marius Voineag, au renunțat la candidaturile pentru un nou mandat la conduce

În ultima zi a procedurii de depunere a candidaturilor pentru șefia Parchetului General și DNA, Procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, Marius Voineag, și-a confirmat intenția de a prelua poziția de adjunct al Procurorului General. Procedura a fost declanșată oficial de ministrul Justiției, Radu Marinescu, încă de pe 8 ianuarie 2026, pentru a asigura continuitatea conducerii celor mai importante instituții ale Justiției.

Actualul șef al DNA, Marius Voineag, a transmis că în perioada mandatului său, instituția a devenit mai puternică și mai bine organizată.

„DNA este astăzi o instituție mai puternică decât în momentul în care am preluat mandatul de procuror-șef. Acest lucru se vede în dosarele de mare rezonanță publică ce au trecut testul instanței, în numărul și complexitatea dosarelor instrumentate, în sumele efective pe care le-am indisponibilizat și care depășesc cu mult bugetul instituției”, a declarat Voineag.

El a mai spus că DNA este o instituție atractivă pentru procurori și care a colaborat eficient cu parteneri americani și europeni. „Le mulțumesc colegilor din DNA și din alte instituții ale statului român pentru că, într-un climat general foarte polarizat și plin de incertitudini inclusiv legislative, am continuat să ne ghidăm doar după lege și probe”, a adăugat șeful DNA.

De asemenea, Voineag a mulțumit mass-media și societății civile pentru sprijinul acordat în combaterea corupției. „Sunt mândru de munca mea și a colegilor mei din ultimii trei ani. Știu cât de mare este responsabilitatea procurorului-șef DNA și știu că presiunile și atacurile publice sunt deseori pe măsura gravității dosarelor, așa că DNA trebuie să meargă cu aceeași forță înainte, fiind atentă la discuțiile din societate, dar evitând să fie prinsă în dispute politice”, a mai spus acesta.

Lia Savonea și soțul ei, afaceri imobiliare cu fratele primarului din Chiajna, anchetat de DNA

O procuroare exclusă din Direcția Națională Anticorupție afirmă că șefii instituției ar fi intervenit pentru a bloca un dosar de corupție care îl viza pe primarul PNL din Chiajna, Mircea Minea. Ancheta viza achiziții publice suspecte, iar contextul este amplificat de afaceri imobiliare realizate de familia primarului împreună cu Lia Savonea, actuala președintă a Înaltei Curți de Casație și Justiție. DNA respinge acuzațiile. O anchetă blocată înainte de percheziții, potrivit procuroarei Laura

Marius Voineag a precizat că DNA este o instituție mai importantă decât fiecare dintre membrii ei și că respectul cetățenilor față de această instituție se datorează activității anticorupție. „Este o instituție temută de toți cei care administrează cu rea-credință resursele publice, o instituție esențială și respectată a statului român. Așa și trebuie să rămână, evitând atât tentația telejustiției, dar și a predării în fața politicului”, a afirmat el.

Procurorul a explicat că mandatul său se încheie după trei ani, timp în care a urmărit să atingă obiective concrete și măsurabile. „Sunt procuror de aproape 20 de ani și de fiecare dată am mers acolo unde am crezut că pot avea cel mai mare impact. Sunt un om al legii și al eficienței, nu al spectacolului și conflictelor publice. Într-un peisaj instituțional în care obiectivele manageriale rămân adesea vagi sau imposibil de verificat, am ales să îmi asum ținte concrete și măsurabile, iar orice persoană de bună-credință poate evalua astăzi dacă au fost atinse”, a transmis Voineag.

El a declarat că se consideră mulțumit de realizările sale la conducerea DNA și că pleacă din acest mandat cu fruntea sus.

Laura Codruța Kovesi susține magistrații care denunță abuzurile din justiție: „Sancționarea pentru opinii în interes public încalcă drepturile omului”

Laura Codruța Kovesi, șefa Parchetului European și fosta conducătoare a DNA, a reacționat vineri în sprijinul magistraților care au semnalat abuzuri în sistemul judiciar românesc, în documentarul Recorder și în alte declarații publice. Kovesi își exprimă îngrijorarea față de consecințele asupra independenței și reputației magistraturii și consideră aplicarea de sancțiuni disciplinare ca măsuri de represalii. Laura Codruța Kovesi a transmis vineri o declarație publică prin care sprijină magistra

Referitor la numirea procurorilor șefi, Marius Voineag a explicat că decizia finală aparține oamenilor politici, în cadrul unui proces firesc și democratic.

„Într-o țară în care încrederea este puțină, iar totul personalizat și deseori demonizat, performanța DNA depinde de susținerea tuturor instituțiilor statului, inclusiv a celor politice. În acest context, am decis, de ceva vreme, să-mi depun candidatura pentru poziția de adjunct al procurorului general al României, acolo unde cred că pot contribui astăzi cel mai bine la obiectivul esențial al Justiției ca serviciu public”, a afirmat procurorul.

Voineag le-a transmis colegilor că misiunea lor este mai importantă ca oricând și că cetățenii trebuie să aibă încredere în curajul și profesionalismul instituției.

Anchete blocate, judecători schimbați și corupți achitați: Radiografia unui sistem de justiție captiv — Investigație Recorder

Un nou material video realizat de Recorder oferă o analiză amplă și bine documentată a felului în care justiția din România a devenit, în ultimii ani, din ce în ce mai vulnerabilă, controlată și lipsită de independență. Documentarul reunește mărturii ale magistraților, declarații ale fostului procuror-șef DNA, analize juridice și investigații jurnalistice care conturează imaginea unei crize profunde ce amenință fundamentele statului de drept. O justiție care a încetinit brusc După o perioadă

Marius Voineag are 43 de ani și activează de 20 de ani în magistratură. Inițial a fost avocat, apoi auditor de Justiție, iar ulterior procuror la mai multe unități ale Parchetului din București: Judecătoria Sector 2, Tribunalul București, Curtea de Apel București. A lucrat și la DIICOT, unde a fost procuror șef al Serviciului de combatere a criminalității economico-financiare.

Pe 30 martie 2023, Voineag a fost numit procuror-șef al DNA, după ce anterior ocupase funcția de procuror șef adjunct al Secției de urmărire penală și criminalistică a PÎCCJ. În cei trei ani la conducerea DNA, el a gestionat dosare complexe, de mare impact public, și a coordonat echipe de procurori în colaborare cu instituții internaționale.

Afacerile se fac în familie. Fostul primar condamnat penal Verginel Gireadă îi transferă fiicei controlul primăriei Mihai Eminescu, cu susținere PSD

Fostul tractorist și latifundiar Verginel Gireadă, care a condus primăria Mihai Eminescu din 2004, sprijină candidatura fiicei sale, Andreea-Cristina Alecu-Gireadă, la funcția de primar. Alegerile vor avea loc pe 7 decembrie, iar familia Gireadă a menținut controlul asupra instituției timp de două decenii, în ciuda problemelor juridice ale fostului primar. Deși Verginel Gireadă a fost condamnat pentru luare de mită și a încheiat un acord cu procurorii DNA, acesta continuă să influențeze politic

Marius Voineag, șeful Direcției Naționale Anticorupție (DNA), a fost prezentat de publicația Recorder într-un documentar intitulat Justiție capturată, publicat în decembrie 2025, care analizează funcționarea sistemului judiciar românesc și managementul marilor parchete.

Materialul susține că, după numirea lui Voineag la conducerea DNA, au existat blocaje în anumite dosare de mare corupție și că unele anchete importante au fost încetinite sau redistribuite în mod neobișnuit.

Investigația se bazează pe declarații ale unor magistrați sub anonimat, care afirmă că anumite dosare „nu sunt dorite” să avanseze și că intervențiile manageriale pot influența parcursul acestora.

Recorder notează că, în perioada mandatului său, peste 20 de procurori au părăsit DNA, cifră considerată neobișnuit de mare pentru o instituție de elită. În plus, publicația menționează sesizări depuse la Secția pentru procurori din Consiliul Superior al Magistraturii, care au fost transmise Inspecției Judiciare pentru verificarea conduitei manageriale a lui Voineag.

Printre aspectele semnalate se află repartiția dosarelor, influențarea anchetelor sensibile și posibile conflicte de interese contextuale, inclusiv faptul că sora sa lucra în Autoritatea de Supraveghere Financiară, ceea ce ar fi impus abținerea șefului DNA în anumite situații.

Cum a fost prins Piedone în interceptările DNA. Stenogramele care l-au distrus profesional: „Și doi, spune la recepție să-mi pregătească trei camere pe un etaj”

Cristian Popescu Piedone, președintele ANPC, a fost înregistrat în timpul unei convorbiri în care oferea indicații pentru a cosmetiza un hotel înaintea unui control. Interceptarea a fost obținută de Parchetul Judecătoriei Sinaia și transmisă ulterior către DNA, care l-a pus sub acuzare și l-a plasat sub control judiciar. Convorbirea interceptată de pe telefonul șoferului Pe 7 martie 2025, la ora 15:22, Cristian Popescu Piedone a discutat cu Mihai Daniel Marin, angajat al hotelului Internațion

Materialul Recorder indică, de asemenea, că unele decizii manageriale ar fi limitat autonomia procurorilor în dosare cu impact mare, inclusiv în cazuri legate de instituții de reglementare financiară. Raportul inițial al Inspecției Judiciare a concluzionat că independența procurorului nu fusese afectată, însă unele voci din interiorul instituției au contestat această evaluare.

Marius Voineag a reacționat ferm la acuzațiile publicate de Recorder, respingându-le și calificând materialul drept o campanie de decredibilizare a Justiției. El a argumentat că timingul apariției investigației coincide cu apropierea sfârșitului mandatelor de conducere ale parchetelor, sugerând că publicarea nu a fost întâmplătoare. Voineag a precizat că materialul a fost produs în perioada februarie 2024 – decembrie 2025, și că documentarea și verificările investigației au fost riguroase.

Fiica șoferului procurorului șef al DNA, angajată la Curtea de Conturi, deși are studii medii. Cine este Anamaria Constantin

O tânără fără studii superioare a fost numită șefă de cabinet la Curtea de Conturi, deși anterior ocupa o funcție de operator la Digi România. Anamaria Constantin, fiica șoferului procurorului-șef al DNA, a fost angajată ca șefă de cabinet, însă fără să aibă studii superioare. Funcția presupune atribuții de secretariat, iar angajarea s-a făcut în baza unui interviu. Curtea de Conturi a României, instituție aflată în centrul mecanismului de verificare a cheltuirii banului public, a devenit scena

În replică, Recorder a contestat declarațiile lui Voineag, numind afirmațiile despre „pregătirea materialului cu un an înainte” drept dezinformare și menționând că documentarul s-a bazat pe interviuri, documente oficiale și date verificabile. În urma publicării investigației, Secția pentru procurori a CSM a votat sesizarea Inspecției Judiciare pentru a analiza conduita șefului DNA și modul în care a gestionat repartizarea dosarelor.

De asemenea, partide politice precum USR au cerut verificări suplimentare și reforme în conducerea parchetelor, iar în spațiul public s-au dezbătut posibile conflicte de interese și transparența deciziilor manageriale.

Pe scurt, Recorder îl prezintă pe Voineag ca un manager al DNA cu rezultate notabile, dar cu probleme raportate de unii procurori și documentate în sesizările către Inspecția Judiciară. În același timp, Voineag respinge acuzațiile și consideră că materialul este o tentativă de discreditare.

De la tractorist la vicepreședinte PSD și reținut de DNA: Povestea atipică a lui Verginel Gireadă, între diplome, șpăgi, cu soția primăriță și subprefect în Botoșani

Cu o carieră politică presărată cu funcții, dosare și legături de familie adânc înrădăcinate în administrația locală, Dumitru-Verginel Gireadă revine în atenția publică după ce a fost reținut de procurorii DNA Suceava. Povestea sa include un trecut de tractorist, diplome obținute la vârste târzii, condamnări pentru corupție și o ascensiune politică accelerată prin mai multe partide. Cazul lui Verginel Gireadă ilustrează o traiectorie politică neobișnuită, în care traseismul, familia și oportuni