Anchete blocate, judecători schimbați și corupți achitați: Radiografia unui sistem de justiție captiv — Investigație Recorder

Un nou material video realizat de Recorder oferă o analiză amplă și bine documentată a felului în care justiția din România a devenit, în ultimii ani, din ce în ce mai vulnerabilă, controlată și lipsită de independență. Documentarul reunește mărturii ale magistraților, declarații ale fostului procuror-șef DNA, analize juridice și investigații jurnalistice care conturează imaginea unei crize profunde ce amenință fundamentele statului de drept.

După o perioadă intensă de luptă anticorupție, în care DNA instrumenta dosare importante împotriva politicienilor de rang înalt, activitatea instituției s-a diminuat vizibil după 2019. Condamnarea lui Liviu Dragnea a marcat finalul unei etape, urmată de o aparentă „liniște” accentuată de pandemia COVID-19 și izbucnirea războiului din Ucraina.

În această tăcere, sistemul judiciar s-a schimbat din temelii. Potrivit mărturiilor procurorilor și judecătorilor, dosare importante au fost blocate sau tergiversate, iar presiunea internă și influențele politice au înlocuit independența și profesionalismul.

Unul dintre punctele centrale ale investigației îl reprezintă schimbarea conducerii DNA, când Marius Voineag a fost numit procuror-șef în locul lui Crin Bologa, în pofida rezultatelor bune ale acestuia. Sub noua conducere, mai mulți procurori au semnalat o schimbare radicală de direcție: anchete blocate, dosare ignorate sau clasate fără justificări solide.

Un caz ilustrativ este dosarul privind achiziții suspecte ale SRI, investigat de procurorul Liviu Lascu. Acesta a fost înlocuit inexplicabil, iar dosarul a fost închis imediat după schimbare. Alte investigații complexe au avut aceeași soartă.

Procurori care au ales să vorbească, inclusiv sub anonimat, descriu metode subtile de blocare a anchetelor: ignorarea solicitărilor, amânări repetate, transferuri forțate sau marginalizarea celor care insistau să continue investigațiile.

Potrivit lui Crin Bologa, parchetul militar și serviciile DNA din Bacău, Constanța și Timișoara au pierdut aproape întreaga echipă de procurori într-un fenomen descris drept „epurare internă”.

Două dosare sensibile au fost închise în această perioadă: unul îl viza pe fostul șef al ASF, Nicu Marcu – apropiat al lui Voineag –, iar altul documenta presiuni politice exercitate de senatorul PSD Ioan Mocioalcă.

Materialul analizează pe larg și situația din instanțe, unde dosarele sunt direcționate către anumite completuri prin delegări și detașări abuzive. Rezultatul: procese întârziate până la prescriere.

Un exemplu emblematic este dosarul fostului primar Marian Vanghelie: peste 150 de amânări, cinci schimbări de complet și o achitare finală obținută prin prescripție.

Conform regulilor CEDO, schimbarea completului obligă la reluarea administrării probelor, ceea ce permite tergiversarea intenționată a proceselor. Astfel de practici au fost documentate în dosarele Beuran, Bădălău, Burci și Popoviciu.

Curtea de Apel București este una dintre instanțele cel mai des menționate în investigație, fiind acuzată că direcționează dosare și schimbă judecători în funcție de interese netransparente. Președinta instanței, Liana Arsenie, a refuzat să ofere explicații.

Dosarul Băneasa, în care omul de afaceri Puiu Popoviciu fusese condamnat la 7 ani de închisoare, este unul dintre cele mai controversate exemple. După suspendarea executării și aprobarea rejudecării, noul complet a decis achitarea acestuia, în contextul unor schimbări suspecte de judecători și decizii discutabile.

Investigația o indică pe Lia Savonea, fostă președintă a CSM, ca fiind principalul pol de influență din justiție. Ea este acuzată că a construit o rețea de judecători loiali, promovați în funcții cheie, și că ar influența decizii atât în instanțe, cât și în CSM.

Printre magistrații considerați apropiați ai sale se numără Liana Arsenie și Adriana Pencea, asociate cu soluții favorabile în dosare complexe.

Consiliul Superior al Magistraturii este prezentat drept un actor activ în consolidarea controlului intern. Noile legi ale justiției din 2022 au oferit președinților de instanțe puteri extinse în repartizarea dosarelor și schimbarea completurilor – creând o ierarhie de facto care subminează independența judecătorilor.

Instituția a fost acuzată că sancționează magistrații incomozi: judecătoarele Daniela Panioglu și Alina Guluțanu au fost excluse din magistratură după ce au contestat schimbarea unui complet. Deși reabilitate de Înalta Curte, nu au fost lăsate să revină pe posturile lor.

După desființarea SIIJ în 2022, structurile create pentru investigarea magistraților au ajuns subdimensionate și indirect controlate de CSM, care are drept de veto asupra procurorilor desemnați. Practic, magistrații își pot influența propriii anchetatori.

Rezultatul este evident: zero inculpări pentru corupție în rândul magistraților în ultimii ani.

Judecătorii care nu se conformează sunt mutați, scoși din completuri sau suspendați. Funcțiile importante sunt acordate pe criterii de loialitate, nu de merit. Mărturiile adunate în investigație descriu un climat de teamă, oportunism și dezamăgire, mai ales în rândul magistraților tineri.

Justiția din România traversează o criză profundă. Un sistem conceput pentru a proteja statul de drept a devenit captiv unui cerc restrâns de magistrați influenți, validați de o clasă politică interesată de impunitate.

Semnalele de alarmă trase de magistrați independenți, de procurori și de societatea civilă nu au reușit încă să zguduie acest sistem de putere. Investigația Recorder reprezintă un apel urgent la acțiune pentru cetățeni, instituții și organisme internaționale: fără reforme profunde și reacții ferme, încrederea în justiția românească riscă să dispară complet.