Descoperire în largul mării: 22 de epave vechi de peste 2.000 de ani, găsite într-o stare remarcabilă de conservare

O echipă de scafandri a făcut o descoperire incredibilă: 22 de epave, toate remarcabil de bine conservate, deși au stat scufundate timp de peste 2.000 de ani. Dar unde au fost găsite mai exact și de ce sunt atât de speciale?

În 2015, o echipă de arheologi marini a descoperit 22 de epave antice în jurul insulei Fourni, un mic arhipelag grecesc din estul Mării Egee, o descoperire care i-a surprins chiar și pe cercetători.

Timp de secole, povestea lumii subacvatice din Fourni a fost cunoscută aproape exclusiv din relatările pescarilor locali și ale scafandrilor care căutau bureți marini. Ei vorbeau despre movile ciudate, acoperite de alge, formate din ceramică veche aflată liniștit pe fundul mării. Tocmai aceste informații oferite de localnici i-au determinat pe arheologi să investigheze zona. Ceea ce au găsit a depășit orice așteptări.

Fourni este un arhipelag stâncos situat nu departe de coasta Turciei. Nu a avut niciodată orașe mari sau monumente celebre.

Totuși, timp de mii de ani, poziția sa strategică l-a transformat într-un punct esențial de traversare pentru navele care circulau pe marile rute maritime din Marea Egee, atât pe direcția est-vest, cât și nord-sud.

Corăbiile traversau constant aceste ape, transportând mărfuri în întregul bazin mediteranean antic, iar multe dintre ele nu au mai ajuns niciodată la destinație.

Cercetarea subacvatică din jurul insulei Fourni a fost realizată în colaborare între Ephorate of Underwater Antiquities din Grecia și fundația americană RPM Nautical Foundation. Echipa, coordonată de arheologii George Koutsouflakis și Peter Campbell, se aștepta inițial să descopere doar câteva epave.

Spre surprinderea lor, cercetătorii au găsit 22 de epave în timpul expediției care a durat 13 zile. Navele provin din perioade istorice diferite, de la perioada arhaică greacă (700–480 î.Hr.) până la sfârșitul Evului Mediu, în secolul al XVI-lea d.Hr. Niciuna dintre epave nu fusese documentată științific până atunci.

Adâncimile la care au fost descoperite variau semnificativ, de la aproximativ 55 de metri sub suprafața apei până la doar 3 metri adâncime.

Înaintea acestei expediții, aproximativ 180 de epave antice fuseseră documentate oficial în apele Greciei, în urma unor ani întregi de cercetări.

Cele 22 de descoperiri realizate în mai puțin de două săptămâni au crescut cu aproximativ 12% numărul total al epavelor cunoscute în apele teritoriale grecești, deși echipa explorase doar 5% din linia de coastă a regiunii.

Potrivit unui comunicat publicat de University of Southampton, deși Fourni nu a avut orașe importante, poziția sa geografică l-a plasat la intersecția unor rute maritime esențiale. Insula reprezenta un punct strategic pentru navele care traversau Marea Egee.

Koutsouflakis a explicat că, deși textele istorice din perioada romană menționează foarte puțin insula Fourni, rezultatele cercetării au fost cu atât mai surprinzătoare. Aproximativ jumătate dintre epavele descoperite provin tocmai din perioada romană târzie.

Se pare că navele au continuat să tranziteze intens zona mult timp după ce istoricii vremii au încetat să mai scrie despre insulă. George Koutsouflakis, directorul grec al expediției din partea Ephorate of Underwater Antiquities, a declarat:

„Până în perioada romană târzie, practic nu mai știm aproape nimic despre insulă”, a spus el, adăugând că „Fourni este menționată foarte rar în sursele istorice din acea perioadă. Epavele ne arată însă o poveste mult mai complexă. Insula trebuie să fi rămas importantă ca port și punct de oprire pentru nave.”

Deși navele în sine au dispărut aproape complet, încărcăturile transportate de ele au rămas pe fundul mării.

Majoritatea epavelor conțineau amfore, recipiente mari din ceramică folosite în Antichitate pentru transportul uleiului, vinului și sosului de pește. Aceste obiecte sunt adesea găsite în apropierea locului unde navele s-au scufundat și oferă indicii importante despre traseele comerciale ale vremii.

Campbell a descris astfel scena descoperită sub apă: „Poți vedea punctul în care navele s-au lovit de stânci, iar apoi încărcătura este împrăștiată pe panta subacvatică a falezei. Nu sunt acele grămezi perfecte de amfore, în formă de navă, pe care le întâlnești uneori în cazul corăbiilor scufundate departe de țărm. Probabil există și astfel de epave, dar ele se află mai departe de coastă.”

Trei dintre cele 22 de epave s-au remarcat prin încărcături considerate complet unice în arheologia maritimă mediteraneană. Descoperirea este cu atât mai impresionantă cu cât zona Mării Mediterane a fost intens cercetată de-a lungul timpului.

„Ceea ce este uimitor nu ține doar de numărul epavelor, ci și de diversitatea încărcăturilor, unele dintre ele fiind identificate pentru prima dată”, a declarat dr. Koutsouflakis.

„Cel puțin trei dintre situri conțin mărfuri care nu au mai fost găsite până acum pe alte epave.”

Una dintre nave transporta ceramică din perioada arhaică provenită de pe insula Samos, aflată în apropiere. Specialiștii cred că marfa era destinată Ciprului înainte ca vasul să se scufunde aproape de țărm.

A doua epavă conținea amfore de dimensiuni neobișnuit de mari, provenite din regiunea Mării Negre și datând din secolul al II-lea d.Hr.

Cea de-a treia descoperire, considerată poate cea mai aparte, includea amfore numite de cercetători „morcovii din Sinope”. Vasele proveneau din orașul Sinop, aflat pe coasta turcească a Mării Negre, și aveau baza ascuțită, asemănătoare unui morcov.

Mostre din artefactele descoperite în epave au fost trimise la un laborator din Atena pentru analize suplimentare. Cercetătorii încearcă acum să afle exact ce transportau navele atunci când apele din jurul insulei Fourni le-au înghițit pentru totdeauna.