Interceptări fabuloase DNA în casa lui Cristian Anton, fost șef de cabinet al lui Grindeanu. Actualul șef al Autorității Rutiere Române (ARR). Anchetatorii au găsit sume incredibile de bani în cutiile de pantofi

Procurorii DNA susțin că au descoperit aproximativ 350.000 de euro în urma perchezițiilor făcute în dosarul care îl vizează pe Cristian Anton, directorul general al Autorității Rutiere Române. O parte din bani ar fi fost găsită într-un imobil din București, iar restul la proprietatea acestuia din Timiș. Ancheta vizează un mecanism de corupție legat de promovarea frauduloasă a examenelor necesare obținerii atestatelor pentru transportatori și șoferi profesioniști.

Ancheta DNA care îl are în centru pe Cristian Anton, șeful Autorității Rutiere Române, capătă proporții tot mai mari după ce procurorii au ridicat sume importante de bani din mai multe locații și au pus cap la cap un tablou complex al unor presupuse fapte de corupție desfășurate pe parcursul mai multor luni. Potrivit datelor din dosar, aproximativ 350.000 de euro ar fi fost găsiți în cutii de pantofi și în alte locuri de depozitare improvizate, inclusiv în locuințe asociate lui Anton.

Cazul este unul sensibil nu doar prin amploarea sumelor descoperite, ci și prin funcția ocupată de Cristian Anton. Acesta conduce ARR, instituția-cheie în organizarea și supravegherea examenelor pentru atestatele profesionale necesare celor care activează în transportul rutier de mărfuri și persoane. Procurorii îl suspectează că ar fi fost unul dintre beneficiarii direcți ai banilor plătiți pentru promovarea frauduloasă a acestor examene.

Potrivit anchetatorilor, dosarul include suspiciuni de luare și dare de mită, trafic de influență, divulgare de informații confidențiale și constituire de grup infracțional organizat. În esență, procurorii susțin că mai multe persoane ar fi participat la un mecanism prin care candidații plăteau sume cuprinse, în general, între 600 și 1.500 de euro pentru a obține ajutor la examenele ARR.

Sistemul, așa cum este descris de anchetatori, ar fi funcționat pe mai multe paliere. Intermediarii colectau banii de la candidați, transmiteau subiecte sau facilitau accesul la răspunsuri, iar o parte din sume ajungeau mai departe la cei care aveau putere de decizie sau influență în cadrul procesului de examinare.

Procurorii susțin că vorbim despre un circuit bine organizat, repetat la mai multe sesiuni de examen din București, Arad și Mehedinți.

În documentele înaintate instanței, DNA vorbește despre un „amplu mecanism infracțional” construit în jurul fraudării examenelor pentru atestate profesionale. Ancheta nu descrie un episod izolat, ci o activitate repetată, desfășurată pe o perioadă lungă de timp, cu roluri împărțite și bani împărțiți între mai mulți participanți.

Investigația nu a pornit de la o percheziție spectaculoasă, ci de la un denunț. Potrivit informațiilor din dosar, pe 29 noiembrie 2024 a fost formulată o sesizare în care se arăta că, în schimbul unor sume între 500 și 1.000 de euro, anumite persoane ar fi facilitat eliberarea atestatelor pentru transport marfă și persoane.

Ulterior, dosarele ar fi fost reunite, iar ancheta a fost extinsă treptat. În august 2025, DNA Cluj a preluat instrumentarea cauzei după o declinare de competență. Mai târziu, în februarie 2026, procurorii au extins urmărirea penală și pentru constituirea unui grup infracțional organizat.

De aici înainte, cazul a intrat într-o fază de supraveghere intensă. DNA a folosit interceptări, înregistrări ambientale, filmări și investigatori sub acoperire. Sursele din anchetă arată că procurorii nu s-au limitat la discuții telefonice sau la sesizări indirecte, ci au monitorizat inclusiv anumite sesiuni de examen despre care existau suspiciuni că ar fi fost compromise.

Potrivit anchetatorilor, unul dintre momentele relevante din dosar este legat de examenul din 25 octombrie 2025, desfășurat în București. DNA susține că, după discuțiile dintre un colaborator și participanți, s-a observat cum sumele de bani erau adunate într-o geantă. Procurorii spun că, la scurt timp, unul dintre suspecți s-ar fi deplasat la locuința lui Cristian Anton, având asupra sa un rucsac și o geantă de mână.

Ancheta a continuat și în cazul altor examene: la Arad, în 8 noiembrie 2025, apoi în 22 noiembrie 2025, din nou în București. Ulterior, procurorii au monitorizat și alte sesiuni, inclusiv în decembrie 2025, ianuarie 2026, februarie 2026 și martie 2026.

Potrivit DNA, tiparul se repeta: înainte sau după examene aveau loc discuții despre sumele cerute, despre împărțirea banilor și despre cine primește fiecare parte. Din stenogramele aflate la dosar reiese, susțin procurorii, că existau tarife diferite în funcție de tipul „ajutorului” oferit și de etapa examenului. Unele conversații surprind chiar negocieri privind sumele considerate „acceptabile” pentru promovare.

Unul dintre cele mai spectaculoase episoade descrise în documentele DNA este cel petrecut în apartamentul lui Cristian Anton. Procurorii susțin că au montat tehnică de supraveghere în locuință și că imaginile și sunetele surprinse ulterior indică primirea unor sume de bani provenite din examinări fraudate.

Potrivit referatului, după ce un apropiat ar fi ajuns la apartament cu un plic voluminos, Anton ar fi rămas singur și ar fi început să sorteze și să numere banii. Anchetatorii descriu în detaliu zgomote specifice manipulării bancnotelor, folosirii elasticelor și deschiderii unor sisteme de închidere. În anumite momente, spun procurorii, Cristian Anton ar fi fost auzit numărând în șoaptă, în serii de câte 100.

Descrierea anchetatorilor merge mai departe și susține că, după numărarea bancnotelor, banii ar fi fost grupați în calupuri, fixați cu elastice și ascunși în zone mai puțin vizibile din locuință.

Un episod remarcat de procurori este acela în care Anton ar fi stins lumina, ar fi folosit un scaun tip scară și s-ar fi urcat spre partea superioară a mobilierului de bucătărie, de unde ar fi luat sau ar fi depozitat pachete.

Anchetatorii avansează chiar ipoteza că unele sume ar fi fost păstrate într-un seif, pe baza sunetelor înregistrate și a comportamentului observat. În opinia procurorilor, succesiunea gesturilor nu lasă loc de interpretări: banii ar fi fost primiți, numărați, împărțiți și puși la adăpost imediat după remiterea lor.

În urma perchezițiilor, DNA susține că a descoperit sume consistente în euro, ascunse în mai multe locuri. În cazul lui Cristian Anton, valoarea menționată este de aproximativ 350.000 de euro. Din această sumă, circa 50.000 de euro ar fi fost găsiți într-un imobil din București, iar restul la vila de 270 de metri pătrați pe care acesta o deține în Timiș.

Potrivit informațiilor din dosar, banii nu erau depozitați într-un mod clasic, ci în cutii de pantofi, pe mobilierul de bucătărie, într-o valiză și chiar în alte spații folosite ca ascunzători improvizate. Procurorii vorbesc și despre alte sume descoperite în cadrul aceluiași caz, ridicând totalul banilor găsiți la aproximativ 500.000 de euro.

Descoperirea acestor sume a devenit unul dintre punctele centrale ale anchetei, pentru că, în viziunea procurorilor, confirmă informațiile strânse prin interceptări și supravegheri. Mai exact, DNA susține că fluxul banilor și modul de depozitare ar corespunde descrierii făcute de anchetatori în lunile anterioare.

O parte importantă a dosarului este reprezentată de discuțiile interceptate între suspecți. Din aceste conversații, procurorii spun că reiese nu doar existența unei scheme, ci și nivelul sumelor vehiculate. Într-una dintre discuțiile redate în documente apar referiri la 31.000 de euro pentru un examen din București, 8.600 de euro pentru Arad și 22.000 de euro pentru Mehedinți.

Anchetatorii interpretează aceste schimburi de replici ca pe niște „desocoteli” între participanți, adică o contabilitate informală a banilor încasați și a sumelor datorate mai departe. Într-un alt moment, unul dintre interlocutori îi spune lui Anton că trebuia să îi dea 26.000 de euro, dar i-a dat 30.000, urmând să mai aducă și alte sume pentru a „ajunge la zi”.

Pentru procurori, aceste discuții sunt relevante tocmai pentru că nu par a fi simple vorbe aruncate la întâmplare, ci fac parte dintr-un limbaj de lucru folosit constant între persoane care știau exact despre ce este vorba. În referatul DNA se arată că, la un moment dat, s-ar fi ajuns la o sumă de 54.800 de euro care i-ar fi revenit lui Anton în legătură cu mai multe examene monitorizate.

Ancheta a mers mult dincolo de urmărirea unui singur personaj. DNA Cluj a supravegheat, potrivit dosarului, o întreagă grupare din care ar fi făcut parte Cristian Anton și alte persoane implicate în colectarea banilor, organizarea candidaților și transmiterea beneficiilor către cei care controlau sau influențau examenele.

În dosar sunt menționați investigatori sub acoperire și colaboratori cu identitate reală, iar procurorii susțin că au obținut probe din autoturisme, locuințe și spații folosite pentru organizarea examenelor. Unele conversații descriu chiar temerile suspecților că cercul anchetei se strânge, dar și încercările de a controla informațiile care circulau în jurul rețelei.

DNA afirmă că acest mecanism ar fi devenit tot mai extins, iar Cristian Anton ar fi avut un rol central. Anchetatorii susțin inclusiv că el ar fi contribuit, în trecut, la punerea bazelor modului de operare care ulterior s-a dezvoltat și s-a extins.

Cazul a provocat ecouri și în zona politică, nu doar administrativă. Cristian Anton a fost numit în funcția de director general al ARR în noiembrie 2025, în mandatul ministrului Ciprian Șerban. Totodată, numele său este asociat de mai mult timp cu Sorin Grindeanu, fiind considerat apropiat al acestuia încă din perioada în care cei doi activau în administrația locală din Timișoara.

Anton a mai fost menționat public și în alte contexte sensibile. Presa a relatat anterior despre implicarea sa în chestiuni care au ținut de Aeroporturi București și de numiri în structuri de conducere, iar numele său a apărut și în discuții legate de dosarul duty-free-urilor de pe Aeroportul Otopeni.

În spațiul public, reacția lui Sorin Grindeanu a fost una de distanțare instituțională. Mesajul transmis a fost că oricine încalcă legea trebuie să răspundă, indiferent de funcția ocupată sau de legăturile anterioare. În același timp, ministrul a spus că își dorește, la nivel personal, ca Anton să fie nevinovat, dar că ancheta trebuie lăsată să își urmeze cursul.

În acest moment, Cristian Anton și Radu Bogdan Alexandru au fost reținuți pentru 24 de ore, urmând să fie prezentați judecătorilor cu propunere de arestare preventivă. Potrivit procurorilor, acuzațiile care se conturează în sarcina lor sunt grave: luare de mită în formă continuată, trafic de influență, folosirea unor informații nedestinate publicității și constituirea unui grup infracțional organizat.

Aceste acuzații reprezintă, în acest stadiu, susținerile anchetatorilor și urmează să fie analizate de instanță. Procesul penal se află într-o fază în care probele sunt evaluate, iar persoanele vizate beneficiază de prezumția de nevinovăție.

Totuși, dimensiunea sumelor ridicate, amploarea interceptărilor și modul în care procurorii descriu funcționarea rețelei fac din acest dosar unul dintre cele mai importante cazuri recente care vizează sistemul de certificare profesională din transporturi. Dincolo de numele aflate în prim-plan, ancheta ridică o întrebare mult mai largă: cât de vulnerabilă a fost o instituție esențială pentru siguranța rutieră în fața corupției.

Pentru că, dacă suspiciunile DNA se confirmă, miza nu a fost doar una financiară. În joc ar fi fost chiar integritatea examenelor prin care se autorizează persoane ce ajung, ulterior, la volanul vehiculelor de transport marfă sau persoane. Iar impactul unei asemenea breșe depășește cu mult granițele unui simplu dosar penal.