Bucureștiul intră într-o etapă critică a modernizării. Ciprian Ciucu că sunt 50 de ani de la ultimele modificări

Trafic sufocat, nervi întinși la maximum și zeci de zone afectate de lucrări ample. Capitala traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani, după ce administrația locală a pornit în paralel mai multe proiecte de modernizare a infrastructurii pentru tramvaie. Primarul general Ciprian Ciucu susține că decizia nu a fost una comodă, însă alternativa ar fi însemnat pierderea unor sume uriașe din fonduri europene și agravarea problemelor deja existente în transportul public.

Edilul afirmă că multe dintre liniile de tramvai din București au ajuns într-o stare critică după decenii întregi fără investiții consistente.

În unele zone, șinele sunt atât de degradate încât garniturile circulă cu dificultate, iar zgomotul produs a devenit parte din viața de zi cu zi pentru locuitorii din apropiere. Situația nu mai permite amânări, iar autoritățile au ales varianta cea mai dură pentru oraș: lucrări simultane în mai multe puncte-cheie.

Problemele infrastructurii de transport din București nu au apărut peste noapte. Multe dintre liniile folosite astăzi de tramvaie au fost construite în urmă cu câteva decenii și au trecut prin reparații minore sau improvizații tehnice, fără intervenții majore care să rezolve degradarea acumulată în timp.

Ciprian Ciucu a explicat că unele trasee nu au mai fost modernizate de 50 sau chiar 60 de ani. Din cauza uzurii, șinele au devenit denivelate, iar structura de rezistență de sub ele s-a deteriorat semnificativ. În anumite zone, tramvaiele circulă direct pe beton degradat, iar vibrațiile puternice afectează atât confortul călătorilor, cât și starea vehiculelor.

Primarul consideră că lipsa investițiilor a contribuit direct la scăderea atractivității transportului public. Mulți bucureșteni aleg mașina personală tocmai din cauza condițiilor întâlnite în tramvaie sau pe traseele unde viteza de deplasare a scăzut dramatic.

Declarațiile făcute de edil descriu o situație ajunsă la limită. Potrivit lui, infrastructura nu mai poate suporta doar reparații superficiale. În multe cazuri, lucrările presupun refacerea completă a fundației liniilor, înlocuirea conductelor și reorganizarea rețelelor subterane.

Modernizarea nu vizează exclusiv șinele. Sub multe dintre bulevardele Capitalei se află conducte de apă și canalizare extrem de vechi, rețele de gaze sau sisteme de termoficare care au nevoie urgentă de intervenții. Autoritățile încearcă să evite scenariile în care carosabilul și liniile nou construite ar trebui sparte din nou peste câțiva ani din cauza unor avarii majore.

Din acest motiv, proiectele sunt mult mai complexe decât simpla schimbare a șinelor de tramvai. În unele zone, șantierele presupun săpături ample și lucrări care afectează circulația pentru perioade lungi. Tocmai aici apare și principala sursă de nemulțumire pentru locuitorii orașului.

Traficul din București a devenit și mai greu de suportat după deschiderea simultană a șantierelor. Șoferii reclamă timpi mai mari de deplasare, rute blocate și ambuteiaje care se formează rapid la orele de vârf. În paralel, transportul public funcționează cu dificultate în anumite zone unde traseele au fost deviate temporar.

Primarul general admite că reacțiile negative sunt inevitabile. Potrivit lui, orice proiect de amploare produce disconfort, iar administrația și-a asumat criticile venite din partea populației. În opinia sa, lipsa intervențiilor ar fi dus însă la o criză mult mai gravă în anii următori.

Motivul principal pentru care lucrările au început aproape în același timp ține de finanțarea europeană. Municipalitatea avea la dispoziție fonduri importante pentru modernizarea rețelei de tramvai, însă întârzierile acumulate puneau în pericol întreaga finanțare.

Ciprian Ciucu a explicat că multe dintre proiecte trebuiau începute cu ani în urmă. Unele documentații au stagnat, alte contracte au fost amânate, iar ritmul lent al administrației a făcut ca Bucureștiul să ajungă într-o cursă contra cronometru.

În lipsa unor măsuri rapide, orașul risca să piardă banii europeni destinați infrastructurii de transport. Pentru administrație, o asemenea situație ar fi însemnat blocarea modernizării pentru mulți ani, deoarece bugetul local nu poate susține singur investiții atât de costisitoare.

Edilul spune că a fost pus în fața unei alegeri dificile. Varianta confortabilă politic ar fi presupus deschiderea treptată a șantierelor, în ritm lent, pentru a reduce impactul asupra traficului. O asemenea abordare ar fi făcut însă imposibilă finalizarea lucrărilor în termenele impuse prin finanțările europene.

Decizia luată de administrație urmărește accelerarea proiectelor, chiar dacă efectele pe termen scurt sunt greu de suportat pentru locuitorii Capitalei. Strategia presupune lucrări intense în mai multe puncte importante ale orașului, cu speranța că infrastructura va putea fi refăcută înainte ca situația să devină imposibil de controlat.

În prezent, municipalitatea are în lucru aproximativ 50 de kilometri de linie de tramvai. Intervențiile sunt diferite de la un tronson la altul. În unele zone se schimbă doar infrastructura de rulare, în timp ce alte proiecte includ și rețele subterane de utilități.

Autoritățile încearcă să coreleze lucrările astfel încât aceeași stradă să nu fie spartă de mai multe ori în următorii ani. Chiar dacă durata proiectelor crește, administrația consideră că varianta este mai eficientă pe termen lung.

Ciprian Ciucu a recunoscut că orașul trece printr-o perioadă extrem de tensionată. Presiunea publică este ridicată, iar nemulțumirea șoferilor și a locuitorilor afectați de șantiere crește de la o lună la alta. Cu toate acestea, edilul spune că preferă să își asume costul politic decât să lase infrastructura să se degradeze complet.

Declarațiile sale transmit ideea unei administrații care încearcă să recupereze în câțiva ani întârzieri acumulate vreme de decenii. Miza este uriașă: refacerea unei rețele de transport considerată vitală pentru funcționarea orașului.

Una dintre cele mai frecvente întrebări venite din partea bucureștenilor privește durata șantierelor. Răspunsul oferit de primarul general nu este unul simplu, deoarece fiecare proiect are propriul calendar și propriile dificultăți tehnice.

În zonele unde trebuie schimbate conductele de canalizare sau alte rețele subterane, lucrările pot dura doi sau chiar trei ani. Procesul include proiectare, licitații, contractare și execuție propriu-zisă.

Administrația locală analizează permanent impactul asupra traficului și încearcă să stabilească ce proiecte pot fi accelerate și care pot suporta amânări temporare. Primarul a anunțat că urmează evaluări împreună cu Administrația Străzilor, Direcția de Investiții și specialiștii din comisia tehnică de circulație.

Unele proiecte importante, inclusiv cele care vizează pasaje considerate vulnerabile seismic, ar putea fi reprogramate pentru a reduce presiunea asupra orașului. Chiar și aici există riscuri, deoarece multe structuri necesită intervenții urgente.

Ciprian Ciucu a făcut o comparație cu perioada în care Traian Băsescu conducea Primăria Capitalei, când Bucureștiul era plin de șantiere majore. Potrivit edilului, reacțiile negative au existat și atunci, însă investițiile realizate ulterior au schimbat semnificativ anumite zone ale orașului.

Primarul a invocat și exemplul Oradei, unde modernizarea infrastructurii a produs nemulțumiri în timpul lucrărilor, dar a schimbat radical imaginea orașului după finalizarea proiectelor.

Pe termen lung, autoritățile promit tramvaie mai rapide, mai silențioase și un transport public mai eficient. Modernizarea liniilor ar trebui să reducă timpul petrecut în trafic și să ofere o alternativă reală pentru șoferii care evită acum transportul în comun.

Până atunci, Bucureștiul continuă să funcționeze printre utilaje, bariere și devieri de trafic, într-un amplu proces de transformare care va schimba radical felul în care se circulă în oraș.