Firmele de deszăpezire, cifră de afaceri de 10 miliarde și încasări de aproape 1 miliard de lei de la primării, în timp ce Bucureștiul rămâne blocat sub zăpadă

Ninsoarea puternică din 18 februarie 2026 a paralizat Capitala, iar la o săptămână distanță multe străzi secundare sunt încă greu practicabile. În același timp, o analiză realizată de compania de consultanță Frames arată că firmele din salubritate și deszăpezire traversează cel mai profitabil sezon din ultimii ani, cu o cifră de afaceri estimată la peste 10 miliarde de lei și un profit net care ar putea ajunge la aproape 1 miliard de lei.

În timp ce bucureștenii se confruntă cu trotuare impracticabile și străzi laterale acoperite de nămeți, industria încadrată la codurile CAEN 3811 (colectarea deșeurilor) și 8129 (activități de curățenie și deszăpezire) raportează creșteri spectaculoase.

Datele centralizate pentru ultimii ani indică o dublare a afacerilor în domeniu, pe fondul externalizării serviciilor de către autorități și al fenomenelor meteo tot mai imprevizibile, relatează Gândul.

Analiza Frames descrie un contrast puternic între calitatea intervențiilor din teren și evoluția financiară a companiilor de profil. Dacă în 2020 cifra de afaceri cumulată a firmelor din sector era de 4,54 miliarde de lei, în 2024 aceasta ajunsese la 8,27 miliarde de lei. Pentru 2026, estimarea depășește pragul de 10 miliarde de lei.

Profitabilitatea a urmat aceeași traiectorie. În 2020, companiile raportau un profit net de 432 milioane de lei. În 2024, acesta a trecut de 653 milioane de lei, iar pentru 2026 analiștii estimează un câștig net de aproape 1 miliard de lei.

Creșterea a atras și o explozie a numărului de firme. În 2010 existau 849 de companii active în domeniu. În prezent, piața numără 4.383 de firme și peste 33.000 de angajați.

„Profitabilitatea ridicată a acestor companii nu se reflectă în serviciile prestate. De la salubrizarea oraşelor până la deszăpezirea drumurilor judeţene, intervenţiile sunt adesea tardive şi ineficiente. Motivul principal este fragmentarea pieţei şi lipsa capacităţii logistice. Peste 90% dintre aceste firme sunt microîntreprinderi, lipsite de forţă financiară şi de flote auto performante, care ajung să acţioneze haotic”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

Piața este concentrată în jurul câtorva companii mari, care gestionează contracte în marile orașe de peste un deceniu. Printre lideri se află Supercom SA, cu o cifră de afaceri de peste 642 milioane de lei, Bin Go Solutions SRL (481,4 milioane lei), Retim Ecologic Service SA (345,7 milioane lei), Polaris M.Holding SRL (282,1 milioane lei) și Romprest Service SA (268,1 milioane lei).

Contractele importante sunt concentrate în zone precum București-Ilfov, Cluj, Constanța sau Timiș. În alte județe, precum Harghita, Brăila sau Tulcea, numărul firmelor este redus, iar intervențiile întârzie frecvent în perioadele de viscol.

Ninsoarea din 18 februarie a adus blocaje majore în București. La o săptămână după episodul de iarnă severă, multe artere secundare și căi de acces dintre cartiere arată ca după o situație de criză prelungită. În paralel, autoritățile plătesc abonamente anuale operatorilor de salubritate, inclusiv în iernile în care ninsorile sunt reduse.

În toate sectoarele Capitalei au fost aplicate sancțiuni pentru nerespectarea obligațiilor de deszăpezire. Polițiștii locali au dat sute de amenzi, iar valoarea totală a acestora ajunge la 630.000 de lei.

Situația detaliată este următoarea:

Comparativ cu valoarea contractelor multianuale, aceste sancțiuni reprezintă sume reduse.

Blocajele rutiere au efecte directe asupra economiei. Transportatorii suportă penalități pentru întârzieri, iar aprovizionarea cu bunuri, mai ales produse perisabile, este afectată. În fiecare zi în care circulația este restricționată din cauza condițiilor meteo, pierderile ajung la milioane de euro.

Analiza Frames descrie și schimbarea modelului climatic.

„Iarna nu mai este la fel ca acum 20 de ani. Decalajul anotimpurilor, schimbările climatice cu efectele sale extreme (furtuni, caniculă, viscol, ger, zăpezi abundente etc.) sunt de natură să ofere argumentele viabile regândirii strategiilor de intervenție, în special în zonele urbane, cu asigurarea unor servicii adaptate noii realități climatice”, mai arată analiza Frames.

În aceste condiții, primăriile nu mai mențin flote proprii extinse, care ar rămâne nefolosite mare parte din an.

„Această schimbare de paradigmă forţează autorităţile locale să îşi schimbe strategia. Primăriile nu pot justifica economic menţinerea unor flote uriaşe de utilaje proprii care să stea nefolosite 11 luni pe an. Soluţia viabilă este externalizarea către firme private care pot mobiliza rapid resurse în situaţii de criză. Astfel, contractele de „permanenţă” şi intervenţie la cerere devin norma, oferind firmelor private venituri recurente pentru simpla disponibilitate a utilajelor, plus bonusuri substanţiale pentru intervenţiile efective în acele ferestre scurte, dar critice, de viscol”, completează Negrescu.

Pe lângă sectorul public, dezvoltatorii imobiliari, parcurile logistice și centrele comerciale generează contracte consistente în mediul privat.

„Expansiunea accelerată a zonelor rezidenţiale, a parcurilor logistice şi a centrelor comerciale la periferia marilor oraşe a creat o piaţă paralelă uriaşă. Dezvoltatorii imobiliari şi asociaţiile de proprietari din complexele rezidenţiale private nu mai aşteaptă intervenţia primăriei. Aceştia contractează servicii private pentru curăţenia stradală, întreţinerea spaţiilor verzi şi, mai ales, pentru deszăpezirea parcărilor şi a căilor de acces”, explică analiștii citați.

În zona B2B, plățile sunt mai rapide decât în contractele cu statul, iar urgențele logistice determină tarife ridicate. Un parc logistic care riscă blocarea transporturilor plătește pentru intervenție imediată.

Iarna 2026 a adus astfel două realități paralele: dificultăți majore pentru locuitorii Capitalei și un sezon record pentru companiile de deszăpezire și salubritate. Pe fondul schimbărilor climatice și al modelului de externalizare a serviciilor publice, acest sector intră într-o etapă de creștere accelerată, cu rezultate financiare fără precedent.