S-a decis ce se va întâmpla cu disputata catedrală de la Brașov. Primăria promite mai mult spațiu verde și parcări subterane
Aproape 100 de brașoveni au participat joi, în sala de consiliu a Primăriei Brașov sau online, la dezbaterea publică privind elaborarea Planului Urbanistic Zonal pentru Centrul Civic. Documentația stabilește direcțiile de dezvoltare ale zonei pentru următorii ani și include reglementări privind spațiile verzi, circulația pietonală, parcările și amplasarea viitoarei catedrale ortodoxe.
Una dintre informațiile prezentate în cadrul întâlnirii a vizat dimensiunile viitoarei catedrale. Potrivit reprezentanților administrației și ai Bisericii, construcția va avea o înălțime maximă de 25 de metri și va ocupa 19% din suprafața terenului.
Aproape 400 de propuneri din partea brașovenilor
Primarul George Scripcaru a declarat că întâlnirea a fost organizată pentru a oferi posibilitatea și altor brașoveni, pe lângă cei peste 400 care au transmis observații în perioada de consultare publică, să își exprime punctele de vedere.
În prima parte a dezbaterii, elaboratorii PUZ-ului au prezentat principalele direcții ale proiectului și constrângerile de care au trebuit să țină cont. Acestea includ construcțiile existente, situația juridică a terenurilor, hotărârea judecătorească privind construirea catedralei, dar și necesitatea păstrării unei suprafețe cât mai mari de spațiu verde și a dezvoltării unor zone dedicate pietonilor și bicicliștilor.
Mai mult spațiu verde și zone pentru pietoni
Urbanistul Laura Tucan, unul dintre elaboratorii documentației, a explicat că proiectul urmărește crearea unui centru civic modern și coerent, cu accent pe mobilitate „lentă” și pe spațiile publice.
„Vom încerca să propunem și funcțiuni care sunt deschise publicului și care necesită, pe de-o parte, o amenajare corespunzătoare la nivelul solului. Aici avem reglementări foarte detaliate cu privire la împrejmuiri, așa încât tot spațiul, chiar dacă este teren privat, să fie perceput și amenajat ca un spațiu public fluent și să fie permeabil la nivelul întregului centru civic”, a declarat aceasta.
Potrivit urbanistului, suprafața de spațiu verde public va fi păstrată aproximativ la nivelul prevăzut în actualul PUG, iar proprietarii de terenuri private vor avea obligații stricte privind procentul minim de zonă verde.
Parcări subterane și zone pietonale
În cadrul dezbaterii au fost discutate și soluțiile privind reorganizarea circulației și a parcărilor din zonă. Proiectul prevede amenajarea unei parcări subterane și eliminarea treptată a locurilor de parcare de la suprafață, pentru extinderea spațiilor pietonale și a pistelor pentru biciclete.
Președintele Registrului Urbaniștilor din România, arhitectul Tiberiu Florescu, a afirmat că rolul PUZ-ului este de a stabili cadrul general de dezvoltare al zonei.
„Urbanismul nu este despre păreri sau despre dorințe, ci despre un cadru de reglementare care permite dezvoltarea zonei într-un mod armonios de acum înainte. Biserica este un element important, ea este o prezență arhitecturală, dar PUZ-ul nu prevede decât amplasarea ei, gabaritele mari și rolul pe care compozițional îl are în relație cu spațiul verde care se creează”, a spus acesta.
Primarul George Scripcaru: „Justiția trebuie respectată”
Tema construirii catedralei a generat cele mai multe discuții până acum, în contextul existenței unei hotărâri judecătorești definitive care obligă administrația locală să aprobe un PUZ ce include edificiul religios.
Primarul George Scripcaru a declarat că administrația locală trebuie să respecte decizia instanței.
„Justiția trebuie respectată, instanțele dau decizii. Că ne convin, că nu ne convin, trebuie să le punem în aplicare”, a afirmat edilul.
Biserica de lemn va fi mutată
În cadrul întâlnirii a fost prezentat și conceptul noii catedrale. Potrivit reprezentanților Bisericii, actuala biserică de lemn va fi relocată într-o altă parohie după construirea noului edificiu.
„Va fi o singură biserică, așa cum am spus. Înălțimea este undeva la 25 de metri, cu mult mai mică decât Biserica Neagră și mai mică și decât Casa Sfatului”, a declarat părintele protopop Daniel Benga.
„Acolo există o înțelegere, făcută atunci când s-a dat terenul pentru construirea catedralei, că această biserică va fi provizorie. În momentul în care avem catedrala ridicată, va fi translatată această biserică. Prin urmare, va fi o singură biserică”, a mai spus părintele protopop Daniel Benga.
Primarul a mai spus că noua catedrală va avea o înălțime mult mai redusă decât alte clădiri simbol din Brașov.
„Înălțimea este undeva la 25 de metri, cu mult mai mică decât Biserica Neagră, care are aproape 70 de metri, și mai mică și decât Casa Sfatului”, a precizat protopopul.
De altfel, părintele protopop Daniel Benga a precizat că finanțarea construcției va fi realizată din contribuțiile credincioșilor. După analiza tuturor propunerilor și observațiilor primite în etapa de consultare publică, proiectul PUZ va intra într-o nouă etapă de dezbatere, înainte de a fi supus aprobării Consiliului Local Brașov.
Construirea catedralei, contestată de unii brașoveni
O parte dintre brașoveni contestă ideea construirii unei catedrale într-o zonă centrală care este percepută ca spațiu verde și spațiu public al orașului. Criticii proiectului spun că terenul ar trebui folosit pentru parc, zone de relaxare sau alte investiții considerate mai utile pentru comunitate, cum ar fi infrastructura, spitalele sau mobilitatea urbană.
Au existat și nemulțumiri legate de dimensiunea construcției. În spațiul public au circulat informații și simulări potrivit cărora viitoarea catedrală ar putea ajunge la 80-100 de metri înălțime, ceea ce ar fi făcut-o una dintre cele mai înalte clădiri din Brașov. Ulterior, reprezentanții Primăriei și ai Bisericii au precizat că varianta actuală prevede o înălțime de maximum 25 de metri.
De asemenea, proiectul are și o componentă juridică și politică. Terenul pentru catedrală a fost concesionat încă din 1993, iar de-a lungul timpului au existat procese, revocări de hotărâri și dispute privind legalitatea concesiunii și modul în care administrația locală trebuie să pună în aplicare deciziile instanței.
Până acum, la dezbaterile publice, consilierii USR-FDGR și o parte dintre participanții la dezbaterea publică au criticat și lipsa de transparență sau graba cu care ar fi fost împins proiectul înainte. Ei spun că problema nu este neapărat existența unei catedrale, ci modul în care se iau deciziile privind un proiect cu impact urbanistic major.
Pe de altă parte, susținătorii proiectului spun că orașul are nevoie de o catedrală reprezentativă și că administrația este obligată să respecte hotărârile definitive ale instanței. Reprezentanții Bisericii au susținut în repetate rânduri că edificiul nu va fi „un mastodont” și că finanțarea se va face din donațiile credincioșilor.
Care este problema terenului unde va fi construită catedrala
Terenul din Centrul Civic pe care ar urma să fie construită catedrala a fost concesionat Bisericii încă din 1993, fără licitație publică, pentru construirea Catedralei „Înălțarea Domnului”. Ulterior, în 2005-2006, Consiliul Local Brașov a revocat hotărârile prin care fusese făcută concesiunea și a reziliat contractul, pe motiv că proiectul nu avansase ani la rând.
De aici au început și procesele. Asociația care reprezenta proiectul catedralei a mers în instanță și, după mai mulți ani, a obținut o decizie definitivă favorabilă. În 2018, instanța a obligat Primăria Brașov să refacă sau să modifice PUZ-ul Centrului Civic astfel încât să includă amplasamentul catedralei.
În prezent, terenul rămâne rezervat pentru proiectul catedralei; concesiunea a fost readusă în discuție și prelungită prin acte adiționale; noul PUZ stabilește poziționarea și parametrii construcției; iar Primăria spune că nu va finanța construcția, ci doar respectă decizia instanței.
