Cazul bebelușilor morți înainte să primească un pat la ATI la Marie Curie. Cine este vinovat?

Doi nou-născuți au murit în doar câteva zile înainte să ajungă la Terapie Intensivă Neonatală la Spitalul „Marie Curie”, singurul centru din România care preia cele mai grave cazuri de acest fel. Copiii au fost refuzați pentru că nu existau paturi. De ce? Pentru că nu existau suficienți oameni care să îi îngrijească. Astfel, toate cele 22 de locuri erau ocupate, iar copiii aflați în stare critică au rămas pe lista de așteptare. Această dublă tragedie ne-a arătat care este starea României, de fapt. În ce sistem trăim și cât de protejați suntem în cazul unor nenorociri. Țara noastră se confruntă cu o lipsa acută de personal în sistemul medical, blocaje administrative și un sistem care funcționează permanent la limita colapsului.

În ultimele zile, România a asistat la una dintre cele mai dramatice situații din sistemul sanitar din ultimii ani. Doi bebeluși care aveau nevoie urgentă de îngrijiri în Terapie Intensivă Neonatală au murit înainte să poată fi transferați la Spitalul „Marie Curie” din București, centrul în care sunt direcționate cele mai complexe cazuri din întreaga țară.

Întrebarea care se pune acum este simplă și dureroasă: cine este vinovat?

Răspunsul nu indică un singur om, ci o succesiune de probleme care s-au acumulat ani la rând.

Primul caz a fost făcut public de medicul Cătălin Cîrstoveanu, șeful Secției ATI Neonatală de la Spitalul „Marie Curie”.

Copilul se afla printre cei nouă nou-născuți care așteptau un loc în secție. Medicul a anunțat că bebelușul a murit înainte să poată fi transferat.

Primul copil provenea din Constanța și avea nevoie de tratament într-o unitate de terapie intensivă neonatală de nivel maxim. Locul nu s-a eliberat la timp.

La doar o zi după primul anunț, tragedia s-a repetat.

Al doilea nou-născut era internat la Bacău, avea doar câteva zile de viață și fusese diagnosticat cu o malformație cardiacă gravă. Medicii încercau transferul către București, însă nici de această dată nu exista un loc disponibil la ATI Neonatală.

Copilul a murit înainte ca transferul să poată fi realizat.

În momentul în care cele două decese au fost confirmate, pe lista de așteptare se aflau încă mai mulți nou-născuți în stare critică.

La prima vedere, tragedia pare provocată de lipsa locurilor la ATI.

În realitate, Spitalul „Marie Curie” dispune de 27 de paturi în secția ATI Neonatală, însă cinci dintre ele sunt închise, ceea ce reduce capacitatea la doar 22 de locuri funcționale.

Motivul este unul simplu și, în același timp, dramatic: nu există suficiente asistente medicale.

În ultimele luni, mai multe asistente au părăsit secția prin demisie, concedii medicale sau concedii pentru creșterea copilului. Personalul rămas nu poate asigura în siguranță îngrijirea tuturor pacienților.

Iar în Terapia Intensivă Neonatală nu este suficient să existe un pat liber.

Este nevoie de personal specializat, iar pentru nou-născuții aflați în stare critică standardele sunt extrem de stricte. În multe cazuri, un singur copil necesită supraveghere aproape permanentă. Medicii spun că raportul actual este de o asistentă la patru-cinci copii, deși cazurile foarte grave ar necesita chiar două asistente pentru un singur pacient.

După izbucnirea scandalului, Guvernul a aprobat deblocarea a 22 de posturi pentru asistente medicale la Spitalul „Marie Curie”.

Problema este că această măsură nu produce efecte peste noapte.

Asistentele care au plecat din secție acumulaseră aproximativ zece ani de experiență în Terapie Intensivă Neonatală. Personalul nou trebuie recrutat, angajat și apoi pregătit pentru a lucra într-unul dintre cele mai dificile domenii ale medicinei. Proces care poate dura luni de zile, uneori chiar un an.

Cu alte cuvinte, memorandum-ul aprobat de Guvern reprezintă o soluție necesară, dar insuficientă pentru a rezolva imediat criza.

Declarațiile medicului Cătălin Cîrstoveanu au șocat opinia publică prin sinceritatea lor. Întrebat ce șanse au copiii care așteaptă un loc la ATI, răspunsul a fost fără echivoc:

Declarațiile medicului ne arată una dintre cele mai dramatice realități ale sistemului sanitar: medicii nu aleg între pacienți pentru că nu vor să îi trateze, ci pentru că resursele disponibile nu le permit să îi primească pe toți.

Secția ATI Neonatală de la „Marie Curie” nu este un spital obișnuit.

Aici ajung nou-născuți cu malformații congenitale complexe, boli cardiace severe, afecțiuni pulmonare, patologii oncologice și alte cazuri care nu mai pot fi tratate în spitalele județene. Practic, este centrul către care sunt trimise cele mai dificile cazuri din întreaga țară.

Atunci când această secție nu mai poate primi pacienți, multe spitale nu mai au alternative.

Este doar problema Spitalului „Marie Curie”? Nu.

Specialiștii spun că tragedia de la București este doar simptomul unei probleme mult mai profunde.

România se confruntă de ani de zile cu un deficit major de personal medical. Multe spitale funcționează cu scheme incomplete, iar în specialitățile de înaltă complexitate – precum ATI Neonatală – formarea unui specialist durează ani întregi. În paralel, procedurile de angajare au fost frecvent blocate sau întârziate, iar plecările din sistem nu au fost compensate suficient de repede.

În astfel de condiții, fiecare demisie sau concediu poate însemna închiderea unor paturi și reducerea capacității de tratament.

Este greu de indicat un singur responsabil.

Medicii spun că și-au semnalat problema de luni de zile. Managerii spitalului au cerut deblocarea posturilor. Ministerul Sănătății și Guvernul au aprobat măsura abia după ce primul copil murise, iar efectele nu vor putea fi resimțite imediat.

Însă tragedia arată un adevăr incomod, sistemul medical românesc nu se prăbușește din cauza unui singur eșec, ci din acumularea unor probleme cronice – lipsa de personal, subfinanțarea anumitor domenii, procedurile administrative lente și incapacitatea de a anticipa crizele.