Imagini cu maimuța himeră cu două seturi de ADN: avea degetele fosforescente și ochii verzi. Motivul pentru care a fost eutanasiată după 10 zile de viață
Oamenii de știință din China au reușit să creeze o maimuță himeră, cu două seturi de ADN, într-un experiment inovator. Această descoperire deschide perspective importante pentru cercetarea medicală și conservarea speciilor pe cale de dispariție.
Maimuța, care a trăit timp de 10 zile înainte de a fi eutanasiată, a fost creată prin combinarea celulelor stem de la o maimuță cynomolgus cu un embrion genetic distinct din aceeași specie.
Această inovație științifică a fost detaliată într-un studiu de validare a conceptului publicat în revista științifică Cell. Potrivit studiului, este pentru prima dată când se naște o creatură himeră primată folosind celule stem.
Echipa de cercetare chineză a combinat cu succes celulele stem de la o maimuță cynomolgus, cunoscută și sub numele de „macac” cu coadă lungă, cu un embrion distinct genetic din aceeași specie.
Miguel Esteban, cercetător principal la Institutul de Biomedicină și Sănătate din Guangzhou, Academia Chineză de Științe și cercetător la BGI-Research Hangzhou, a subliniat că această realizare deschide noi perspective în cercetarea medicală. „Este încurajator faptul că himera noastră, o maimuță născută vie, a avut o contribuție mare (de celule stem) în creier, sugerând că într-adevăr această abordare ar trebui să fie valoroasă pentru gestionarea bolilor neurodegenerative." a declarat el. Acest aspect sugerează că această tehnologie ar putea fi folosită pentru studiul și tratarea unor afecțiuni neurologice.
În plus, acest avans științific ar putea avea un impact semnificativ asupra conservării speciilor pe cale de dispariție. Esteban a menționat că maimuțele himere ar putea fi create între două specii de primate non-umane, dintre care una este pe cale de dispariție. Dacă acest lucru ar fi realizabil, ar putea oferi o cale de reproducere pentru a conserva aceste specii, scrie CNN.com.
Procesul din laborator pentu a da viață maimuței himere
Procesul de creare a maimuței himere a implicat câțiva pași tehnici importanți. Echipa de cercetare a dezvoltat nouă linii de celule stem folosind celule prelevate din embrioni de maimuță în vârstă de 7 zile. Aceste celule au fost transformate în celule pluripotente, capabile să se dezvolte în diverse tipuri de celule necesare pentru a crea o maimuță vie.
Ulterior, cercetătorii au selectat un subset de celule pentru a le injecta în embrioni distinct genetic, cu vârste cuprinse între 4 și 5 zile. Aceste celule au fost, de asemenea, tratate cu o proteină fluorescentă verde, facilitând monitorizarea dezvoltării lor în organismul gazdă. Embrionii au fost apoi implantați în maimuțe femele, rezultând 12 sarcini și șase nașteri vii.
Potrivit studiului, una dintre maimuțele născute și un făt care a suferit un avort spontan au prezentat o compoziție genetică semnificativ himerică, cu celule care au crescut din celulele stem în tot corpul lor.
Primul experient, șoarecii himerici din 1960
Termenul "himeră" se inspiră din creaturile hibride din mitologia greacă, dar cercetarea pe această temă a avut evoluții notabile de-a lungul timpului. În anii 1960, cercetătorii au creat pentru prima dată șoareci himerici, care au devenit un instrument esențial în cercetarea biomedicală.
Acești șoareci himerici au permis oamenilor de știință să înțeleagă interacțiunea dintre celulele normale și cele modificate genetic sau mutante, facilitând înțelegerea proceselor biologice și a bolilor.
Cu toate acestea, există limite în ceea ce privește cercetarea pe șoareci, deoarece aceștia sunt diferiți din punct de vedere fiziologic față de oameni. Astfel, cercetarea cu maimuțe reprezintă o continuare naturală a eforturilor științifice, deoarece oamenii și maimuțele sunt mai aproape din punct de vedere evolutiv.
Himerele om-animal, perspective și controverse
Cercetarea privind himerele om-animal, care conțin celule umane și celule de la alte specii, a ridicat de-a lungul timpului numeroase controverse și dileme etice.
Cercetătorii speră că himerele ar putea juca un rol important în privința transplantarea organelor în viitor.
Zhen Liu, autor principal al studiului și cercetător la Academia Chineză de Științe, a menționat că trecerea peste anumite stadii de dezvoltare ale himerelor maimuță-om ar ridica serioase dileme etice. Cu toate acestea, potențialul acestor creaturi în cercetarea medicală rămâne un subiect de discuție important.
Jacob Hanna, profesor de biologie și embriologie a celulelor stem la Institutul de Științe Weizmann din Israel, a apreciat importanța acestui studiu. El a remarcat că acesta ar putea contribui la îmbunătățirea procesului de creare a maimuțelor mutante, similar cu ceea ce se realizează de ani de zile în cazul șoarecilor. Cu toate acestea, el a subliniat că lucrul cu maimuțe este mai lent și mai dificil, dar esențial pentru cercetarea medicală.
Dezbaterile etice privind utilizarea maimuțelor în cercetarea științifică sunt complexe. Echipa de cercetare chineză a afirmat că a respectat legile chineze și cerințele internaționale privind utilizarea primatelor non-umane în cercetarea științifică.
Penny Hawkins, șefa departamentului pentru animale în știință din cadrul Societății Regale pentru Prevenirea Cruzimii față de Animale, a exprimat îngrijorări legate de bunăstarea animalelor și risipa asociată acestor tehnologii. Ea a subliniat că un număr semnificativ de femele din specia maimuțelor „macac” au avut embrioni implantați, însă doar unul a avut compoziția genetică dorită, iar acesta a fost eutanasiat după 10 zile.
Motivul pentru care maimuța himeră produsă în laboratul oamenilor de știință chinezi a fost eutanasiată a fost din cauza insuficienței respiratorii și a hipotermiei.
Notă de redacție: Crearea unei maimuțe himere reprezintă un avans remarcabil în lumea științifică, deschizând noi posibilități pentru cercetarea medicală și conservarea speciilor pe cale de dispariție. Cu toate acestea, dezbaterile etice legate de aceste experimente rămân vii. Cu timpul, cercetătorii și comunitatea științifică vor continua să exploreze potențialele beneficii și implicațiile etice ale acestei tehnologii, în căutarea unor soluții care să ofere un echilibru între progresul științific și respectarea eticii în cercetarea cu animale.
