#Coronavirus

mRNA-ul, tehnologie ce stă la baza unora dintre vaccinurile anti-covid, are potențial imens și după COVID-19

29 martie 2021   Actualitate

mRNA-ul sintetic, tehnologia ce stă la baza vaccinurilor produse de Pfizer-BioNTech și Moderna, are un potențial imens ce extinde mult peste sfera coronavirusurilor.

article img

Nu foarte multă lume a auzit termenul mRNA înainte de Pandemia cauzată de coronavirus - SARS-CoV-2 - iar acum această tehnologie este baza lansării celei mai rapide campanii de vaccinare din istoria omenirii.

Aparent tehnologia mRNA a venit peste noapte dar de fapt dezvoltarea acestei tehnologii a durat decenii: Au trecut peste 40 de ani de când un om de știință a început cercetarea inițială legată de mRNA (1970) iar procesul a fost unul deosebit de complicat și foarte aproape de eșec.

Promisiunea oferită de mRNA a oferit un imbold puternic datorită felului în care aceasta funcționează.

Ce este mRNA sau Messenger RNA?

Corpul uman se bazează pe proteine pentru mai toate procesele biologice. mRNA, ce vine de la ribonucleic acid messenger, transmite în mod direct corpului ce proteine să producă.

Cu mRNA sintetic, produs de om, am putea teoretic să comandăm mașinăriei celulare să producă cam orice tip de proteină. Acest lucru ne-ar permite de exemplu să-i spunem corpului să producă anumite molecule, produse de altfel și în mod natural, dar în cantități ridicate cu scopul de a repara țesuturi ale anumitor organe sau, așa cum este cazul în vaccinurile anti-covid, să-i spună corpului să producă proteine străine ce pot fi identificate de sistemul imunitar ca străine și să-l antreneze pe acesta să le poată distruge ulterior.

mRNA și coronavirus

article img

În cazul SARS-CoV-2 , ce cauzează COVID-19, mRNA-ul trimite informații detaliate celulelor umane pentru ca acestea să producă așa numită proteină spike, prin care virusul poate fi identificat de către sistemul imunitar. 
Răspunsul imunitar acționează asupra proteinei intruse fără să dezactiveze informația trimisă de mRNA cea ce-i permite corpului să recunoască și să atace extrem de precis virusul dacă acesta este detectat în organism.

Posibilitățile de utilizare mRNA

Este posibil ca mRNA să fie utilizat ca tehnologie mult după COVID-19. În Martie 2021, o echipă de cercetare de la Universitatea Yale patenta de exemplu un vaccin împotriva malariei, bazat pe mRNA. 

pFizer anunța recent că intenționează să dezvolte vaccinuri împotriva gripei sezoniere, conform businessinsider.com

Gripa sezonieră suferă mutații frecvente și omoară anual sute de mii de oameni în întreaga lume. Variațiile virusului ar fi teoretic mai ușor de targetat cu un vaccin bazat pe mRNA.

BioNTech, compania parteneră pFizer în conceperea vaccinului anti-coronavirus, dezvoltă terapii individuale, bazate pe mRNA, care urmează să acționeze specific împotriva anumitor tipuri de cancere agresive, scrie nature.com

mRNA oferă cu adevărat foarte multe promisiuni ce pot sau nu să se împlinească însă este clar că aceasta este împinsă puternic din spate de reușita vaccinurilor bazate pe mRNA în lupta cu SARS-COV-2.

Drumul către mRNA

În 1978, Katalin Karikóun, cercetător de la Institutul de cercetare biologică din Szeged, Ungaria a început să lucreze la conceptul de mRNA așa cum este cunoscut astăzi.

Katalin Karikóun s-a mutat în Statele Unite ale Americii în anii 1980 și s-a străduit să producă mRNA pe care corpul uman să nu-l rejecteze la Universitatea Pennsylvania dar pentru o lungă perioadă de timp RNA-ul sintetic nu a putut să fie folosit în vreun mod util.

Cercetarea acestia a stagnat și nu a reușit să aducă investiții și ajutor exterior pentru o lungă perioadă de timp.

Abia la începuturile anilor 2000, Katalin și partenerul de lucru ștințiific - Drew Weissman - au reușit să producă RNA sintetic care să treacă de protecțiile celulelor fără a fi distrus.

Aceștia și-au publicat descoperirile și au atras atenția unor grupuri de investitori și de cercetători urmând mai apoi să pună bazele unei companii a cărui nume era un derivat din cuvintele modified (modificat) și RNA: Moderna.

În același timp, în Germania, o familie de oameni de știință cu background în imunoterapie - Ugur Sahin and Özlem Türeci - au înțeles potențialul și au pus bazele mai multor companii printre care și BioNTech, companie ce urma să studieze tratamente bazate pe RNA sintetic împotriva cancerelor.

Atât BioNTech cât și Moderna au rezistat ani de zile doar cu suport financiar de la investitori, vizionari și filantropi.

Pandemia de coronavirus a fost un moment oportun pentru a pune dezvolta și lansa rapid un vaccin bazat pe zeci de ani de research științific și teste clinice.

Rapiditatea de dezvoltare a terapiilor și vaccinurilor bazate pe mRNA este unul din punctul forte al acestei tehnologii insă fiecare virus și viitoare infecție o sa trebuiască să fie abordate individual.

În cazul coronavirus vaccinul a fost relativ simplu de produs datorită studiilor aprofundate pe acest tip de infecții și în special datorită ușurintei de identificare a proteinei "Spike" specifice virusului.