Legea integrității a trecut de Camera Deputaților. Averile demnitarilor vor fi din nou parțial publice. „Amendamentul Fritz” rămâne în proiect

Camera Deputaților a adoptat luni, 24 august, noua formă a Legii integrității, după o zi de dezbateri tensionate și dispute în comisiile parlamentare. Proiectul introduce un nou mecanism prin care o parte dintre informațiile privind averile și interesele financiare ale demnitarilor vor putea fi consultate public, după ce Curtea Constituțională a limitat publicarea declarațiilor de avere. Legea păstrează însă și prevederea cunoscută drept „amendamentul Fritz”, declarată constituțională de CCR. Proiectul merge acum la Senat, care este Cameră decizională.

Miza adoptării rapide a legii este una importantă și pentru finanțarea europeană a României. Reforma integrității reprezintă un jalon din PNRR care trebuie îndeplinit până la 31 august și este asociată unei tranșe de 770 de milioane de euro.

Proiectul a trecut de Camera Deputaților cu 183 de voturi „pentru”, 84 „împotrivă” și trei abțineri. PSD și PNL au anunțat că susțin legea, în timp ce USR și AUR au votat împotriva formei finale.

Una dintre principalele modificări privește modul în care publicul va putea afla informații despre averile demnitarilor.

Soluția găsită de parlamentari presupune ca persoanele vizate de lege să depună în continuare declarațiile de avere și de interese la Agenția Națională de Integritate, însă documentul care va deveni public va fi diferit.

ANI va genera o „fișă publică privind interesele financiare”, care va conține informații extrase din declarațiile depuse.

Noua fișă ar urma să fie utilizată începând cu 1 ianuarie 2027 și să rămână disponibilă pe site-ul ANI timp de cinci ani.

Publicul nu va mai putea vedea însă toate informațiile în forma și cu nivelul de detaliu disponibile înaintea deciziilor CCR.

Președintele ANI, Bogdan Sticlosu, a explicat după ședința comisiilor că soluția asigură o transparență mai redusă decât vechiul sistem al declarațiilor de avere, dar este varianta asupra căreia s-a ajuns la un acord pentru respectarea deciziilor Curții Constituționale.

Fișa publică va oferi în continuare o imagine asupra situației financiare și intereselor persoanei care ocupă o funcție publică, însă unele informații vor fi prezentate pe categorii, nu la nivelul de detaliu din vechile declarații.

În privința unor contracte finanțate din bani publici, de exemplu, valorile vor fi încadrate în intervale: între 100.000 și 500.000 de lei, între 500.000 și un milion de lei sau peste un milion de lei.

Din documentele publice vor fi eliminate informațiile care pot duce la identificarea sau localizarea exactă a persoanelor și bunurilor.

Nu vor fi publicate CNP-ul, domiciliul sau reședința, adresa exactă a imobilelor, elementele care ar permite localizarea bunurilor mobile, semnătura, numerele conturilor bancare sau codurile IBAN.

De asemenea, vor fi protejate numele și datele personale ale altor persoane care trebuie menționate în declarații.

Până la această formulă s-a ajuns după mai multe ore de dispute în comisiile juridică și pentru constituționalitate.

USR venise cu o propunere prin care încerca să păstreze publice informații esențiale despre averile și interesele financiare ale demnitarilor în limitele stabilite de CCR.

La începutul dezbaterilor, PSD a propus eliminarea din lege a articolului privind publicarea declarațiilor de avere și de interese.

Un moment tensionat s-a produs în timpul votului asupra amendamentului, când președintele de ședință, Bogdan Ciucă, a numărat voturile împotrivă și abținerile, dar nu și voturile pentru, considerând amendamentul adoptat.

Alexandru Dimitriu, de la USR, și Valeriu Munteanu, de la AUR, au contestat procedura și au cerut numărarea tuturor voturilor.

Ședința a fost ulterior suspendată pentru consultări.

După negocierile dintre grupurile parlamentare s-a ajuns la o variantă bazată pe mecanismul fișei publice privind interesele financiare, susținută în cele din urmă în comisii de PSD, PNL, USR, UDMR și grupul minorităților, la recomandarea ANI.

O altă prevedere controversată nu a fost eliminată.

Este vorba despre articolul cunoscut în spațiul public drept „amendamentul Fritz”, care poate avea consecințe asupra mandatului primarului Timișoarei și președintelui USR, Dominic Fritz.

Curtea Constituțională a respins pe 17 august criticile formulate împotriva acestei prevederi, astfel că articolul a rămas în proiectul reexaminat de Parlament.

USR a votat, în final, împotriva întregii legi, chiar dacă mecanismul privind publicarea informațiilor financiare pornise și de la propunerile formațiunii.

Dominic Fritz a explicat că motivul este menținerea prevederii care îl vizează.

„USR a votat împotrivă. Vedem ce se întâmplă miercuri la Senat”, a transmis Fritz după vot.

Președintele USR susține că forma actuală a legii ridică probleme privind statul de drept și consideră că existența jalonului PNRR nu justifică adoptarea prevederii contestate.

Controversa are deja și o dimensiune europeană.

Manfred Weber, liderul grupului PPE din Parlamentul European, și Valérie Hayer, președinta Renew Europe, i-au transmis o scrisoare președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în care ridică problema compatibilității „amendamentului Fritz” cu dreptul Uniunii și cer Comisiei să analizeze reforma înaintea eliberării banilor din PNRR.

Cei doi invocă inclusiv faptul că Dominic Fritz este cetățean german ales în România în baza drepturilor electorale conferite cetățenilor UE.

În acest moment, însă, nu există o decizie a Comisiei Europene prin care România să fi pierdut sau să îi fi fost blocate cele 770 de milioane de euro.

Votul de luni din Camera Deputaților nu încheie procedura parlamentară.

Proiectul merge la Senat, care este Cameră decizională și poate modifica din nou forma legii. Abia după votul senatorilor și finalizarea procedurilor constituționale legea poate ajunge la promulgare.

Calendarul este însă foarte strâns. România trebuie să închidă jalonul PNRR până la 31 august, iar de îndeplinirea acestuia depinde accesarea unei tranșe de 770 de milioane de euro.

Prin urmare, în următoarele zile se joacă simultan două mize: cum vor putea românii să afle pe viitor ce averi și interese financiare au demnitarii și dacă forma finală a reformei va fi considerată suficientă de Comisia Europeană pentru îndeplinirea jalonului PNRR.