O jurnalistă din București a mers singură peste 700 de kilometri pe Via Transilvanica. Drumul care s-a transformat într-o carte despre libertate și împăcare

Peste 700 de kilometri parcurși singură, timp de o lună, prin caniculă, păduri, sate, noroi, praf și întâlniri neașteptate. Jurnalista Anca Iosif și-a transformat experiența de pe Via Transilvanica într-o carte despre libertate, comparații, frici și senzația atât de familiară că ai rămas „în urmă” față de ceilalți. Volumul „Împăcare pe Via Transilvanica”, apărut la Alice Books, este debutul editorial al jurnalistei și pornește de la o călătorie fizică pentru a ajunge, inevitabil, la una profund personală.

Anca Iosif a plecat la drum într-un moment în care simțea că viața de oraș o îndepărtase aproape complet de natură și de ritmul în care se simțea ea însăși.

Nu a pornit însă pe Via Transilvanica doar pentru a bifa un traseu sau pentru a transforma experiența într-o performanță sportivă.

În spatele celor peste 700 de kilometri se afla o nevoie mult mai simplă: să iasă dintr-o stare de amorțeală acumulată în ultimii ani.

„Mi-am zis că să pornesc pe un drum, fizic, mi-e singura șansă să mă scutur din amorțeală. Să fug spre natură și să recuperez mulți kilometri deodată, prin păduri. Să mă bată vântul, să mă prindă ploaia, să mă plâng de căldură, să mă bâzâie țânțarii. Să mă umplu de praf și noroi. Să transpir șiroaie”, povestește jurnalista.

Drumul devine în carte un spațiu separat de viața cotidiană, în care timpul începe să funcționeze altfel.

Anca Iosif merge, se oprește, observă și începe să se confrunte cu întrebări pe care le amânase.

Nu toate au legătură cu traseul. Multe sunt despre viață, alegeri și comparația permanentă cu ceilalți.

Autoarea vorbește deschis despre impresia că oamenii din jur înaintează după un traseu aparent bine stabilit: își cumpără locuințe, fac copii, schimbă mașini, investesc, pleacă în străinătate sau avansează profesional.

În acest peisaj, propriile alegeri pot începe să pară insuficiente.

„Ei fac un copil, eu fac ce fac și-s cu rucsacul în spate. Ei se duc la all-inclusive; eu mă duc cu gândul la locuri mai puțin bătute. Ei își schimbă mașina, eu tot n-am permis. Ei știu cât să lase vinul la decantat, eu încă încerc să înțeleg dacă titlurile de stat sunt și de mine. Ne vedem, ne oglindim, eu cu impresia că sunt în urmă la viață, ei așteptând o poveste captivantă.”

După sute de kilometri, concluzia devine mult mai simplă:

„Deciziile mele, trăiesc cu ele.”

„Împăcare pe Via Transilvanica” este construită ca jurnal de călătorie, confesiune și observație jurnalistică asupra României traversate la pas.

În carte apar pădurile, stânele, animalele sălbatice, satele, oamenii întâlniți pe traseu, căldura, oboseala și zilele în care fiecare kilometru devine dificil.

Dar decorul nu reușește să facă să dispară automat lucrurile pe care autoarea le-a adus cu ea din București.

Așteptările, fricile și comparațiile continuă drumul alături de ea.

Tocmai aici se află una dintre ideile centrale ale volumului: schimbarea locului nu înseamnă automat și dispariția problemelor interioare. Uneori, liniștea și distanța doar le fac mai ușor de auzit.

Cartea urmărește astfel experiența unei femei trecute de 35 de ani care își permite pentru o perioadă să renunțe la ritmul obișnuit și să se întoarcă la o relație directă cu natura, cu propriul corp și cu oamenii întâlniți pe drum.

Este și o poveste despre România văzută lent, la pas, dincolo de traseele turistice rapide și de imaginile atent construite pentru rețelele sociale.

Anca Iosif este jurnalistă și locuiește în București.

Are peste 15 ani de experiență în presă și, de mai bine de două decenii, muntele ocupă un loc constant în viața sa.

A scris de-a lungul timpului despre natură, comunități și oamenii întâlniți în jurul zonelor montane, iar în „Împăcare pe Via Transilvanica” combină observația jurnalistică cu introspecția și jurnalul de drum.

Cartea a fost scrisă cu sprijinul Recorder și este publicată de Editura Alice Books, în colecția Yesterday.

„Împăcare pe Via Transilvanica” este debutul editorial al Ancăi Iosif.

Volumul nu transformă cei 700 de kilometri într-o poveste despre recorduri, ci într-una despre felul în care o experiență fizică poate schimba perspectiva asupra propriei vieți.

Drumul trece prin România, însă miza rămâne personală: cât de mult din ceea ce credem că ar trebui să fim vine, de fapt, din comparația cu ceilalți și cât de mult ne aparțin cu adevărat alegerile pe care le facem.

În „Împăcare pe Via Transilvanica”, răspunsurile nu apar sub forma unor lecții sau concluzii spectaculoase.

Uneori, simplul fapt că mergi suficient de mult și rămâi pentru o vreme singur cu propriile gânduri poate schimba felul în care te raportezi la ele.

Cartea este disponibilă online și în librării.