Ministrul Dragoș Pîslaru: Dacă nu există un acord politic astăzi, Legea salarizării nu mai poate fi promulgată la timp. În joc sunt 770 de milioane de euro din PNRR

România a ajuns în ultima etapă a negocierilor pentru noua Lege a salarizării unitare, unul dintre jaloanele importante din PNRR. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, avertizează că, dacă partidele nu ajung marți, 25 august, la un acord politic, nu va mai exista suficient timp pentru adoptarea și promulgarea legii până la termenul-limită de 31 august. Miza financiară este de aproximativ 770 de milioane de euro din PNRR, bani pe care România riscă să îi piardă dacă jalonul nu este îndeplinit.

Președintele Nicușor Dan are programată marți, de la ora 13:00, o nouă discuție cu liderii principalelor partide implicate în negocieri: Ilie Bolojan, Sorin Grindeanu, Dominic Fritz și Kelemen Hunor.

Întâlnirea ar putea fi decisivă, după ce negocierile precedente nu au dus la un consens asupra formei finale a proiectului.

Ministrul interimar al Muncii a declarat marți, la Digi24, că timpul rămas pentru parcurgerea procedurii legislative este extrem de scurt.

Problema nu este doar obținerea unui vot în Parlament. După adoptare trebuie parcurse procedurile constituționale necesare înainte ca legea să poată fi promulgată de președinte, iar termenul PNRR expiră la 31 august.

Președintele Nicușor Dan încearcă marți să obțină un compromis politic asupra proiectului.

La discuția programată pentru ora 13:00 participă Ilie Bolojan, Sorin Grindeanu, Dominic Fritz și Kelemen Hunor.

Negocierile de luni nu au produs un acord final. Potrivit declarațiilor făcute ulterior de Dragoș Pîslaru, PNL și USR și-au manifestat disponibilitatea de a susține proiectul, în timp ce PSD și UDMR au avut rezerve și au cerut timp pentru analize suplimentare.

Printre cele mai sensibile puncte ale negocierilor se numără salarizarea angajaților din Sănătate și Educație.

Proiectul ar trebui să reorganizeze modul în care sunt plătiți angajații din sectorul public și să corecteze o parte dintre inechitățile acumulate în actualul sistem.

Una dintre probleme este însă costul reformei.

Dragoș Pîslaru a explicat în ultimele zile că solicitările rezultate din discuțiile cu diferitele categorii profesionale ar conduce la un impact financiar mult peste ceea ce își poate permite în prezent bugetul României.

Ministerul Muncii a construit proiectul pornind de la trei principii: sustenabilitatea bugetară, reducerea inechităților dintre diferitele categorii de personal și introducerea unui mecanism care să împiedice apariția unor noi dezechilibre salariale.

Evaluarea funcțiilor și a grilelor a fost realizată cu sprijinul Băncii Mondiale.

Pîslaru a susținut, de asemenea, că actuala variantă conține un mecanism de protecție astfel încât aplicarea noii legi să nu conducă la scăderea veniturilor salariale existente.

Potrivit explicațiilor sale, peste două treimi dintre salariile din sectorul public ar urma să beneficieze de ajustări pozitive.

Impactul bugetar reprezintă unul dintre punctele centrale ale negocierilor.

O variantă discutată inițial presupunea un impact de aproximativ 8 miliarde de lei, în timp ce în negocierile ulterioare s-a ajuns la posibilitatea unei anvelope de până la aproximativ 12 miliarde de lei.

Dragoș Pîslaru a avertizat însă că acesta este practic maximul pe care România și-l poate permite în actualele condiții bugetare.

Orice creștere suplimentară ar trebui compensată prin reducerea altor cheltuieli, astfel încât România să nu se îndepărteze de obiectivele asumate privind reducerea deficitului.

Ministrul a avertizat că o lege care ar promite creșteri salariale fără acoperire bugetară ar putea produce consecințe financiare mai grave decât pierderea banilor asociați jalonului PNRR.

Proiectul a făcut și obiectul unor discuții cu reprezentanții Comisiei Europene.

Una dintre preocupările Bruxelles-ului este impactul pe care majorările salariale îl pot avea asupra bugetului României într-o perioadă în care țara trebuie să își reducă deficitul.

Din acest motiv, variantele care presupun creșteri foarte mari ale anvelopei salariale fără măsuri compensatorii ridică probleme în negocierile cu instituțiile europene.

Ministerul Muncii susține că forma tehnică prezentată partidelor încearcă să găsească un echilibru între corectarea diferențelor salariale și limitele financiare pe care România trebuie să le respecte.

Noua Lege a salarizării reprezintă un jalon din Planul Național de Redresare și Reziliență.

Termenul pentru îndeplinirea acestuia este 31 august 2026.

De realizarea reformei sunt legate aproximativ 770 de milioane de euro din fondurile europene alocate României.

Dragoș Pîslaru a avertizat în repetate rânduri că termenul nu mai poate fi amânat și că legea trebuie să fie nu doar adoptată de Parlament, ci și promulgată până la sfârșitul lunii august.

În acest moment, România nu a pierdut cele 770 de milioane de euro. Suma este însă în risc dacă jalonul nu este îndeplinit la termen și în forma acceptată de Comisia Europeană.

Ministerul Muncii consideră că etapa tehnică a proiectului este încheiată, iar decizia a devenit una politică.

Pîslaru a transmis anterior că ministerul și-a îndeplinit rolul de elaborare și fundamentare a proiectului și că responsabilitatea pentru adoptarea acestuia revine acum partidelor și Parlamentului.

Negocierea de marți de la Cotroceni devine astfel esențială.

Dacă liderii politici ajung la un compromis, proiectul poate intra în procedură parlamentară accelerată. Dacă negocierile eșuează din nou, avertismentul ministrului Muncii este că timpul rămas până la 31 august nu ar mai permite adoptarea și promulgarea legii în termenul prevăzut de PNRR.