Tratamentul de top pentru cancer, în centrul unui scandal global. Pacienții au fost tratați cu medicamente contrafăcute. O investigație scoate la iveală piața neagră din spatele unuia dintre cele mai scumpe tratamente din lume

O investigație internațională de amploare arată cum pacienți bolnavi de cancer, dar și spitale, au ajuns să folosească fără să știe medicamente contrafăcute, vândute drept tratamente de ultimă generație. În centrul scandalului se află Keytruda, unul dintre cele mai utilizate și costisitoare medicamente oncologice din lume, a cărui popularitate și preț uriaș au alimentat o rețea globală de falsificatori.

Medicamentul care promite timp în plus pentru bolnavii de cancer a devenit, pentru unii pacienți, începutul unei alte tragedii. O investigație publicată de International Consortium of Investigative Journalists arată cum falsificatorii profită de prețul uriaș al Keytruda, unul dintre cele mai vândute tratamente oncologice din lume, și introduc pe piață flacoane contrafăcute, cumpărate fără să știe chiar de pacienți și spitale. Ancheta urmărește atât drama unor familii, cât și mecanismul unei piețe negre care se hrănește din disperare.

Keytruda, un medicament de imunoterapie aprobat în 2014 și utilizat pentru multiple tipuri de cancer, este considerat un progres major în tratamentul bolii. Funcționează prin stimularea sistemului imunitar pentru a ataca celulele canceroase și este folosit în prezent pentru cel puțin 19 tipuri de tumori.

Succesul său a fost însă însoțit de un cost uriaș. În funcție de țară, tratamentul poate ajunge la zeci sau chiar sute de mii de dolari pe an, iar în unele cazuri depășește 400.000 de dolari pentru un ciclu complet.

Această realitate a creat o problemă globală: accesul limitat la tratament pentru pacienții din țările mai sărace sau pentru cei fără asigurări solide. Diferențele de preț între state sunt enorme, iar sistemele medicale sunt puse sub presiune.

Investigația realizată de International Consortium of Investigative Journalists (ICIJ), în colaborare cu zeci de publicații din întreaga lume, arată că piața neagră a medicamentelor oncologice funcționează după un mecanism complex și greu de detectat.

În unele cazuri documentate, pacienți din spitale publice au primit flacoane etichetate ca Keytruda, dar care conțineau substanțe fără efect terapeutic. În Mexic, cel puțin un pacient a murit după ce i-a fost administrat un astfel de produs fals.

Mai grav, nu doar pacienții individuali sunt victime, ci și spitalele. Investigația arată că unități medicale au cumpărat fără să știe medicamente contrafăcute, intrate în circuit prin intermediari sau distribuitori neautorizați. (icij.org)

În spatele acestor fraude se află rețele bine organizate. În unele situații, flacoanele originale sunt colectate după utilizare din spitale, reumplute cu alte substanțe și revândute ca produse autentice, folosind coduri și ambalaje reale.

Costul ridicat al tratamentului este considerat principalul factor care alimentează această piață ilegală. Când un medicament salvator ajunge să coste cât o locuință, apare inevitabil o cerere pentru alternative mai ieftine.

Investigația arată că falsificatorii profită de această situație. Costul de producție al unui flacon fals poate fi de doar câțiva dolari, în timp ce produsul este vândut cu mii de dolari, uneori la prețuri apropiate de cele oficiale.

În același timp, compania producătoare, Merck, a generat venituri de peste 160 de miliarde de dolari din vânzările Keytruda de la lansare până în prezent, medicamentul reprezentând o parte semnificativă din încasările totale.

Investigația mai arată că gigantul farmaceutic a construit o rețea complexă de brevete, menită să întârzie apariția alternativelor mai ieftine și să mențină prețurile ridicate cât mai mult timp.

Fenomenul medicamentelor contrafăcute nu apare izolat. El este rezultatul unui sistem global în care tratamentele esențiale sunt greu accesibile pentru o mare parte din populație.

În multe țări, pacienții sunt nevoiți să aștepte ani pentru aprobarea tratamentului sau pentru acoperirea costurilor de către stat. În altele, procesele birocratice sau refuzurile asiguratorilor întârzie accesul la terapie.

În acest context, pacienții disperați caută soluții alternative, iar piața ilegală profită rapid de vulnerabilitate. Organizațiile internaționale avertizează că numărul cazurilor de cancer va crește puternic în următoarele decenii, ceea ce ar putea amplifica fenomenul.

Una dintre cele mai alarmante concluzii ale investigației este dificultatea de a demonstra impactul real al medicamentelor falsificate.

În cazul unui pacient cu cancer, este extrem de greu de stabilit dacă evoluția negativă a bolii este cauzată de tratamentul ineficient sau de progresia naturală a afecțiunii. Acest lucru face ca rețelele de falsificatori să fie greu de depistat și de sancționat.

Experții citați în anchetă descriu fenomenul ca fiind aproape imposibil de urmărit în timp real, tocmai pentru că efectele nu pot fi separate clar de boală.

Investigația „Cancer Calculus” nu se limitează la cazurile de fraudă. Ea scoate în evidență un dezechilibru profund între inovația medicală și accesul real la tratament.

Pe de o parte, există progrese spectaculoase în oncologie, care pot salva vieți. Pe de altă parte, costurile ridicate și mecanismele de protecție a pieței limitează accesul la aceste terapii pentru milioane de pacienți.

În acest spațiu apare o industrie paralelă, care exploatează disperarea oamenilor și vulnerabilitățile sistemului. Iar consecințele pot fi fatale, chiar și în locuri unde pacienții se așteaptă la cel mai înalt nivel de siguranță: spitalele.

Bhinnata Piya s-a întors din Statele Unite în Nepal după ce mama ei, Sita Gurung, a fost diagnosticată cu cancer esofagian. Tatăl murise de aceeași boală cu doar câțiva ani înainte, iar pierderea lăsase urme adânci în familie.

Piya a renunțat la serviciu, a plătit mii de dolari pentru tratament și și-a însoțit mama inclusiv în India pentru investigații și terapie. La finalul lui 2022, când starea pacientei s-a agravat, medicul i-a recomandat Keytruda, un medicament scump de imunoterapie.

Familia l-a cumpărat printr-un intermediar din India, recomandat de medic. După două luni, tratamentul nu a dat rezultate, iar Sita Gurung a murit pe 9 februarie 2023. Abia un an mai târziu, familia a aflat din presă că bărbatul care vânduse medicamentul fusese arestat, fiind acuzat că ar fi comercializat flacoane etichetate ca tratamente oncologice, dar umplute cu alte substanțe.

Keytruda, produs de Merck, este folosit în tratamentul mai multor tipuri de cancer și poate prelungi viața unor pacienți sau chiar duce la remisie. Tocmai de aceea cererea este uriașă.

Problema este prețul: o doză de 200 mg ajunge de la 1.700 de dolari în Indonezia la 12.000 de dolari în Statele Unite, iar un tratament complet poate urca până la 416.000 de dolari înainte de reduceri.

În 2025, medicamentul a generat aproape jumătate din veniturile Merck, adică dintr-un total de 65 de miliarde de dolari. ICIJ susține că prețurile mari și strategia de protejare a brevetelor au creat un gol uriaș între nevoie și acces, iar falsificatorii au intrat exact acolo.

Investigația arată că produsele false circulă prin angajați corupți, farmacii ilegale, rețele de social media și aplicații de mesagerie. Organizația Mondială a Sănătății a înregistrat din 2019 zeci de raportări privind Keytruda falsificat, iar ICIJ a documentat cazuri inclusiv în spitale din Mexic, unde cel puțin o persoană a murit după administrarea unui produs contrafăcut, potrivit Merck.

Tocmai aici stă una dintre cele mai grave dimensiuni ale cazului: atunci când un bolnav de cancer moare, e aproape imposibil de demonstrat dacă boala a fost cauza sau un medicament fals. Pentru rețelele criminale, asta înseamnă profit mare și risc mic. Pentru pacienți, poate însemna pierderea ultimei șanse.