Violența în școli, tot mai greu de prevenit. Guvernul vrea pedepse mai dure pentru elevi, dar specialiștii avertizează asupra consecințelor

Atacurile violente petrecute în ultimele zile în mai multe școli din România au determinat autoritățile să ia în calcul sancțiuni mai severe, controale suplimentare și chiar reducerea vârstei de la care minorii pot răspunde penal. Psihologii și criminologii avertizează însă că pedepsirea copiilor nu poate înlocui prevenția, iar problemele care duc la violență trebuie identificate înainte de producerea unei tragedii.

Trei incidente grave petrecute la Bistrița, Pitești și Timișoara au readus în atenția publică o problemă care preocupă deopotrivă părinții și profesorii: cât de siguri mai sunt copiii în școli și ce pot face autoritățile pentru a împiedica producerea unor noi atacuri?

La Bistrița, un elev de numai 13 ani a atacat cu un cuțit o profesoară, iar un alt copil a fost rănit în timpul incidentului. La Pitești, un adolescent de 15 ani și-a agresat colegii cu o macetă, în timp ce, la Timișoara, un elev de 13 ani a apărut într-o fotografie ținând un cuțit în clasă.

Deși circumstanțele celor trei cazuri sunt diferite, incidentele au provocat reacții la nivel guvernamental și au readus în discuție inclusiv modificarea legislației penale aplicabile minorilor.

Pe 23 octombrie, premierul Luca Niculescu a convocat o ședință dedicată violenței în școli, în urma căreia Executivul a anunțat intenția de a introduce măsuri suplimentare de securitate și de a înăspri sancțiunile pentru agresiunile comise în unitățile de învățământ.

Una dintre cele mai controversate propuneri vizează reducerea vârstei răspunderii penale.

În prezent, legislația românească prevede că minorii care nu au împlinit 14 ani nu răspund penal. Între 14 și 16 ani, răspunderea penală este condiționată de dovedirea discernământului, iar după 16 ani minorii răspund penal potrivit legii.

În Parlament au fost depuse două inițiative legislative care urmăresc modificarea acestor reguli.

Un proiect inițiat de deputatul PSD Ștefan-Alexandru Băișanu propune reducerea pragului la 12 ani în cazul infracțiunii de omor, dacă se dovedește că minorul a avut discernământ.

O altă inițiativă, aparținând senatorului AUR Corneliu Negru, urmărește extinderea răspunderii penale de la 12 ani pentru mai multe infracțiuni grave și eliminarea obligației de a demonstra discernământul în cazul adolescenților cu vârste între 14 și 16 ani.

Ambele proiecte au fost respinse de Senat în cursul anului 2026, însă discuția privind schimbarea legislației a fost reluată după incidentele recente.

Specialiștii consultați de publicația Adevărul atrag atenția că introducerea unor sancțiuni mai severe nu reprezintă, în sine, o soluție pentru prevenirea comportamentelor violente.

Gabriela Groza, specialistă în psihologie judiciară, consideră că intervenția trebuie să înceapă mult mai devreme, atunci când adulții observă primele manifestări problematice ale unui copil.

Potrivit acesteia, comportamentele agresive, dificultățile emoționale și conflictele repetate pot fi abordate încă din primii ani de viață, înainte să evolueze către situații periculoase.

Psihologul subliniază că sistemul penal intervine după producerea unei fapte, în timp ce prevenția urmărește tocmai împiedicarea acesteia.

La rândul său, criminologul Vlad Zaha avertizează că introducerea copiilor foarte mici în sistemul de justiție penală poate avea consecințe negative asupra dezvoltării lor și poate îngreuna reintegrarea socială.

Această abordare este susținută și de recomandările Comitetului ONU pentru Drepturile Copilului, care încurajează statele să stabilească vârsta minimă a răspunderii penale la cel puțin 14 ani.

Un aspect îngrijorător al cazului de la Bistrița este legat de posibila expunere a adolescentului la mesaje extremiste.

Potrivit unei investigații publicate de Snoop, unitatea de învățământ în care s-a produs atacul făcea parte din programul Previsio, derulat de Serviciul Român de Informații pentru pregătirea profesorilor în identificarea radicalizării și extremismului violent.

Programul a inclus cadre didactice și consilieri din 24 de școli din județul Bistrița-Năsăud.

Investigația arată însă că materialele de instruire ar fi pus accent în special pe terorismul islamist, acordând mai puțină atenție extremismului de extremă dreapta și mișcărilor neonaziste.

În cazul elevului de la Bistrița au apărut informații potrivit cărora acesta ar fi interacționat în mediul online cu materiale care promovau ideologia legionară și mesaje discriminatorii.

Aceste elemente nu demonstrează, de unele singure, motivația atacului, care trebuie stabilită prin anchetă.

Problema ridicată de specialiști este însă mai amplă. Copiii pot intra în contact, prin intermediul rețelelor sociale, cu grupuri care glorifică violența, promovează ura sau transformă agresivitatea într-o modalitate de a obține atenție și validare.

Fără o educație digitală adecvată și fără implicarea adulților, unele semnale de avertizare pot trece neobservate.

În urma incidentelor, autoritățile au discutat despre suplimentarea personalului de pază, intensificarea controalelor și posibilitatea introducerii unor sisteme suplimentare de securitate.

Criminologul Vlad Zaha atrage însă atenția că transformarea școlilor în spații excesiv supravegheate nu elimină cauzele comportamentelor violente.

Detectoarele de metale sau controalele bagajelor pot contribui la identificarea unor obiecte periculoase, dar nu pot rezolva probleme precum bullyingul, izolarea socială, conflictele familiale ori expunerea la propagandă extremistă.

În cazul atacului de la Pitești, familia adolescentului a susținut că acesta ar fi fost supus în mod repetat unor umilințe din partea colegilor. Reprezentanții școlii au declarat, în schimb, că elevul nu manifestase anterior comportamente care să indice riscul unei agresiuni.

Anchetatorii urmează să stabilească împrejurările incidentului și dacă hărțuirea a avut vreun rol în declanșarea conflictului. Eventualele experiențe de bullying nu justifică însă atacarea altor persoane.

Specialiștii consideră necesară dezvoltarea unor mecanisme prin care elevii să poată semnala amenințările, conflictele și comportamentele îngrijorătoare, fără teama de represalii.

Deși atacurile recente au provocat îngrijorare, datele oficiale indică o scădere a numărului de incidente de violență raportate în unitățile de învățământ în ultimul deceniu.

Numărul incidentelor raportate s-a redus cu aproximativ 51% în zece ani.

Totuși, aceste date nu înseamnă că riscurile au dispărut. Atacurile cu arme albe reprezintă situații de o gravitate deosebită, care necesită intervenții specifice și nu pot fi analizate exclusiv prin prisma statisticilor generale.

În ședința din 23 octombrie, Executivul a anunțat mai multe direcții de acțiune pentru prevenirea și combaterea violenței în unitățile de învățământ.

Printre acestea se numără consolidarea pazei, creșterea numărului de consilieri psihologici școlari, pregătirea profesorilor pentru identificarea semnelor de radicalizare și înființarea unui mecanism de intervenție rapidă care să reunească reprezentanți ai mai multor ministere.

De asemenea, autoritățile intenționează să revizuiască reglementările privind introducerea obiectelor periculoase în școli și să lanseze campanii de prevenire a violenței.

Guvernul a anunțat și înăsprirea regimului sancționator pentru agresiunile îndreptate împotriva elevilor și profesorilor. Deocamdată, nu au fost clarificate toate modificările legislative necesare și calendarul aplicării lor.