De la Ghișeul.ro la Imperiul ConectX. Cum a cucerit rețeaua Digitax contractele cu statul român și cui îi aparține
Într-o țară ca România, în care digitalizarea administrației publice a fost blocată ani de zile în birocrație și dosare cu șină, o mână de antreprenori din zona IT a reușit să clădească un adevărat imperiu privat conectat la bugetele locale. În centrul acestei rețele se află platforma ConectX, operată prin firma Digitax Online Public Services SRL, o entitate devenită omniprezentă în primăriile, consiliile județene și, mai nou, în spitalele din România. Cum s-a transformat experiența acumulată la cel mai înalt nivel al statului într-o afacere privată de milioane de euro bazată pe „abonamente” plătite din bani publici? Aceasta este povestea unei spirale a succesului comercial construit strategic la granița dintre privat și public.
Geneza: Trambulina numită Ghișeul.ro
Pentru a înțelege cum a luat naștere Digitax, trebuie privit în urmă cu mai bine de un deceniu, la proiectul Ghișeul.ro (Sistemul Național Electronic de Plată). Proiectul a fost rezultatul unui parteneriat public-privat între statul român și APERO (Asociația de Plăți Electronice din România).
Omul-cheie din această ecuație este George Anghel.
Din poziția de director executiv și co-coordonator din partea APERO, el a fost una dintre figurile publice centrale care au promovat, implementat și interfațat Ghișeul.ro cu instituțiile statului. Această poziție i-a oferit trei avantaje strategice inestimabile:
- Know-how profund, adică înțelegerea exactă a blocajelor tehnice, legislative și birocratice din interiorul primăriilor.
- Capital de imagine, anume statutul de „părinte” sau reformator al digitalizării în România.
- Relații directe, mai exact acces facil la primari, președinți de consilii județene și directori de direcții fiscale din toată țara.
Nașterea Digitax și Ideea ConectX
Digitalizarea ca Serviciu (SaaS)În iunie 2017, George Anghel, alături de partenerul său de afaceri, antreprenorul Gabriel Al-Baba, înființează Digitax Online Public Services SRL în București.
Scopul nu era doar crearea unui alt soft de contabilitate, ci dezvoltarea unui ecosistem digital complet, denumit ulterior ConectX.
Spre deosebire de Ghișeul.ro, care se limita în principal la plăți, ConectX a fost gândit ca o platformă integrată de comunicare: cetățeanul își creează cont, depune cereri, primește documente semnate electronic, iar în spate, funcționarii publici au un sistem de management al documentelor (document management system).
Strategia de „capturare” a Pieței și „capcana” licențierii
Mecanismul prin care Digitax a reușit să semneze un număr uriaș de contracte cu statul se bazează pe o strategie comercială extrem de agresivă și inteligentă, adaptată la psihologia decidenților politici din teritoriu:
A. Prețuri adaptate politic și administrativ
Digitax nu a vândut la fel tuturor. O comună mică primea platforma cu câteva zeci de mii de lei, un preț accesibil care adesea fenta obligația unei licitații publice complexe, fiind achiziționată prin cumpărare directă pe platforma SEAP.
În schimb, pentru municipii mari sau Consilii Județene, prețurile au urcat rapid la sute de mii sau milioane de lei.B. Proprietatea asupra platformei vs. ÎnchiriereaAceasta este marea inovație financiară a Digitax, intens criticată ulterior de investigațiile jurnalistice (cum ar fi cele din PressHub sau Reporter de Iași).
Statul român nu cumpără codul sursă și nici softul definitiv. Instituția publică plătește doar un drept de utilizare (licență) pe o perioadă determinată (de regulă între 24 și 35 de luni).
Consecința: La finalul perioadei, dacă primăria nu semnează un nou contract de mentenanță sau o prelungire a licenței, platforma se oprește. Instituția riscă să piardă accesul la fluxurile de date sau să blocheze complet relația cu cetățenii care s-au obișnuit cu sistemul. Statul devine astfel aproape dependent de un singur furnizor privat.
Expansiunea Națională. De la Primării la Consilii Județene
În doar câțiva ani, rețeaua Digitax a început să bifeze clienți de calibru greu pe harta administrativă a României.
- Bucureștiul: Contracte generoase cu Direcțiile de Impozite și Taxe Locale din sectoare cheie (Sectorul 3, Sectorul 5).
- Brașovul: Consiliul Județean Brașov a fost transformat într-un vector de imagine pentru ConectX, fiind promovată intens în spațiul public ca fiind instituția care „a eliminat complet hârtia” prin utilizarea acestui soft, însă fără să confirme eliminarea completă a acesteia.
- Zonele rurale și urbane mici: Zeci de comune au achiziționat module ConectX, adesea epuizându-și bugetele destinate modernizării IT pentru platforme ale căror costuri de întreținere pe termen lung sunt greu de suportat local.
PRESShub a publicat la 21 septembrie 2026 un material semnat Reporter de Iași despre contractele pentru ConectX. Investigația identifică 46 de primării și trei consilii județene.
Noua Frontieră: PNRR și Sănătatea (Asocierea cu Softeh/Symfonia)
Odată cu apariția fondurilor masive din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) destinate digitalizării, Digitax a înțeles că miza s-a mutat de la primăriile mici către marile sisteme medicale.
Pentru a accesa licitațiile gigant din zona e-Health, unde era nevoie de expertiză medicală specifică, Digitax (în calitate de lider) s-a asociat cu un gigant din domeniu: Softeh Plus SRL (redenumită Symfonia Romania SRL, după ce a fost achiziționată de un grup polonez puternic, susținut de fondurile americane Accel-KKR și MidEuropa).
Asocierea Digitax Online Public Services SRL, în calitate de lider, și Softeh Plus SRL a câștigat patru contracte pentru implementarea sau modernizarea soluțiilor software clinice și nonclinice și asigurarea interoperabilității la spitalele din subordinea Consiliului Județean Brașov.
Fiecare contract are o valoare de 3.784.000 de lei fără TVA, totalul fiind de 15.136.000 de lei fără TVA. Achizițiile vizează Spitalul Clinic Județean de Urgență, Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii, Maternitatea „Dr. Ioan Aurel Sbârcea” și Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase.
Deși ofertele au intrat în faze strânse de evaluare și au generat dispute aprinse în presa locală din cauza valorilor mari și a istoricului din spatele firmelor, mișcarea arată clar traiectoria Digitax: trecerea de la digitalizarea locală la infrastructura critică de sănătate a țării.
Putea statul să dezvolte o platformă comună pentru administrație?
Statul avea posibilitatea de a organiza și finanța dezvoltarea unei infrastructuri pentru depunerea cererilor, transmiterea documentelor și urmărirea soluționării lor. O asemenea platformă putea fi construită cu specialiști proprii sau prin contractarea unor firme private, cu drepturi de utilizare, dezvoltare și transfer al datelor stabilite de la început în beneficiul instituțiilor publice. Ar fi fost necesare însă coordonare, finanțare și o echipă capabilă să gestioneze sistemul pe termen lung.
Experiența Ghișeul.ro putea contribui la un asemenea proiect. Totuși, trecerea de la plăți la gestionarea circuitului documentelor presupunea funcții suplimentare, integrarea cu sistemele instituțiilor și organizarea fluxurilor administrative. Nu ar fi fost suficientă simpla adăugare a unor formulare pe platforma de plăți.
George Anghel avea experiență în colaborarea cu administrația, dar nu putea decide singur extinderea unui serviciu public național. Din sursele consultate nu rezultă dacă autorităților le-a fost propusă o soluție publică echivalentă cu ConectX, dacă aceasta a fost evaluată sau dacă a fost respinsă. Nu poate fi afirmat, așadar, că proiectul privat a înlocuit o platformă pe care statul era pregătit să o construiască.
Întrebarea pentru autorități rămâne dacă achizițiile făcute separat de instituții au fost mai avantajoase decât dezvoltarea unei infrastructuri comune. Răspunsul însă necesită compararea costurilor totale pe mai mulți ani, a serviciilor efectiv furnizate și a rezultatelor.
În această evaluare contează inclusiv cine controlează datele, cum pot fi exportate și în ce condiții poate fi schimbat furnizorul fără întreruperea serviciilor pentru cetățeni.
