Lista „băieților deștepți din energie” stârnește controverse: Guvernul publică 1.400 de firme, industria reacționează dur

Publicarea de către Guvern a unei liste cu aproximativ 1.400 de companii implicate în proiecte de energie regenerabilă a declanșat reacții puternice din partea industriei. Executivul susține că multe dintre firme nu au activitate economică, în timp ce reprezentanții sectorului spun că situația este perfect normală și avertizează că mesajele politice pot afecta investițiile într-un domeniu esențial pentru viitorul energetic al României.

Guvernul a făcut public, sâmbătă dimineață, un document amplu care include firme ce dețin avize tehnice de racordare pentru proiecte de producție de energie, în special din surse regenerabile. Lista acoperă o capacitate totală planificată de peste 80.000 MW, o valoare mult peste necesarul actual al sistemului energetic național.

Inițiativa vine într-un moment sensibil pentru sectorul energetic, marcat de schimbări politice și de demisii la nivel guvernamental. Premierul Ilie Bolojan, care asigură interimatul la Ministerul Energiei, a susținut anterior că va face publice aceste informații pentru a scoate la lumină ceea ce el a numit noii „băieți deștepți din energie”.

Executivul argumentează că scopul publicării listei este creșterea transparenței în ceea ce privește rezervarea capacităților din rețea, mai ales în contextul unor reforme pregătite în domeniul racordării la sistemul energetic.

Datele prezentate de Guvern includ proiecte aflate în diferite stadii de dezvoltare, de la faze incipiente până la lucrări în curs sau unități recent puse în funcțiune. Totodată, autoritățile au analizat un eșantion de peste 700 de companii din listă, iar concluziile au fost folosite pentru a susține ideea că multe proiecte nu avansează.

Potrivit informațiilor oficiale, majoritatea firmelor analizate au fost înființate în ultimii ani, între 2020 și 2023. În 2024, aproximativ trei sferturi dintre ele nu raportau venituri, iar o mare parte nu aveau nici angajați.

Aceste date au fost prezentate ca argument pentru existența unui blocaj în sistem, în condițiile în care capacități importante din rețea sunt rezervate, dar nu sunt utilizate efectiv pentru producție de energie.

Lista include atât jucători mari din industrie, precum OMV Petrom, Engie sau PPC Renewables, dar și companii de stat și administrații locale. În același timp, majoritatea numelor aparțin unor societăți de tip SPV (special purpose vehicle), create exclusiv pentru dezvoltarea unor proiecte specifice.

Prezența acestor firme a fost interpretată diferit de către autorități și industrie, generând o dezbatere aprinsă despre modul în care funcționează investițiile în energie regenerabilă.

Reprezentanții sectorului fotovoltaic și eolian au criticat rapid modul în care a fost prezentată lista, considerând că mesajul transmis public poate crea confuzie și poate afecta încrederea investitorilor.

Andrei Manea, președintele Asociației Industriei Fotovoltaice din România, a explicat că firmele fără activitate economică sunt o practică obișnuită în domeniu. Aceste entități sunt create special pentru dezvoltarea unor proiecte și nu desfășoară operațiuni comerciale până în etapele avansate ale investiției.

El a atras atenția că generalizarea făcută la nivel politic riscă să pună într-o lumină negativă întregul sector, deși dezvoltarea energiei regenerabile din ultimii ani a fost susținută în mare parte de capital privat.

Potrivit datelor din industrie, capacitatea instalată în energie fotovoltaică s-a dublat în ultimii trei ani, fără a include contribuția prosumatorilor. În plus, există proiecte în construcție și investiții în sisteme de stocare, în timp ce sectorul eolian continuă să atragă finanțări.

Manea a subliniat că multe dintre întârzierile în dezvoltarea proiectelor nu sunt cauzate de investitori, ci de infrastructura insuficientă și de ritmul lent al investițiilor publice în rețelele de transport și distribuție.

De asemenea, el a explicat că vânzarea proiectelor către companii energetice este o practică obișnuită la nivel internațional. Dezvoltatorii identifică oportunități, obțin avizele necesare și ulterior transferă proiectele către operatori care se ocupă de producția efectivă de energie.

În acest context, existența unor firme fără venituri sau angajați nu reprezintă o anomalie, ci o etapă firească în ciclul de dezvoltare al proiectelor.

Reacții similare au venit și din partea sectorului eolian. Liviu Gavrilă, președintele Asociației Române pentru Energie Eoliană, a atras atenția asupra impactului pe care mesajele publice îl pot avea asupra climatului investițional.

El a subliniat că România concurează pe o piață europeană pentru atragerea capitalului și că stabilitatea și predictibilitatea sunt factori decisivi pentru investitori. Orice semnal negativ sau percepție de instabilitate poate duce la redirecționarea fondurilor către alte țări.

În paralel cu această dezbatere, autoritățile pregătesc modificări importante ale regulilor privind racordarea la rețeaua electrică. Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei urmează să publice un nou proiect de reglementare, care introduce garanții financiare mai consistente pentru dezvoltatori.

Printre măsurile propuse se numără obligativitatea depunerii unor garanții de 20 de euro pentru fiecare kilowatt instalat, încă din faza participării la licitațiile pentru capacitate. De asemenea, investitorii vor trebui să constituie garanții suplimentare în diferite etape ale proiectului, inclusiv la obținerea autorizației de înființare.

Scopul acestor măsuri este de a descuraja rezervarea speculativă a capacităților din rețea și de a încuraja dezvoltarea efectivă a proiectelor.