Lia Savonea a pus problema „excesului de dezbatere juridică”, la interviurile pentru Înalta Curte. O candidată admisă a propus limitarea prin lege a comentariilor presei și societății civile în privința deciziilor instanțelor
Președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, a adus în discuție, la interviurile pentru promovarea judecătorilor la instanța supremă, ceea ce a numit „excesul de dezbatere juridică” din presă și societate. Tema a fost abordată în cadrul interviurilor susținute în fața Secției pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii și a președintei Înaltei Curți, desfășurate pe 29 iunie.
La concurs au participat opt candidați: doi pentru două posturi la Secția penală și șase pentru două posturi la Secția civilă.
Potrivit înregistrărilor interviurilor, tuturor celor șase candidați pentru Secția civilă Lia Savonea le-a adresat întrebări privind limitele libertății de exprimare a judecătorilor.
În schimb, celor doi candidați pentru Secția penală le-a adresat întrebări despre dezbaterea publică a dosarelor penale cu vizibilitate ridicată, fenomen pe care l-a descris drept o formă de „rejudecare publică” a cauzelor.
Lia Savonea: „Asistăm la aceste rejudecări publice ale dosarelor noastre”
Adresându-se Soniei Deaconescu, pe atunci judecătoare la Curtea de Apel Târgu Mureș, Lia Savonea a formulat următoarea întrebare:
„Tot în materie penală, asistăm la aceste rejudecări publice a dosarelor noastre, mai cu seamă în cele cu mai multă miză, pentru că vizează o persoană publică sau alta. Cum priviți, cât de mult afectează încrederea în actul de Justiție? Vorbim doar de materia penală, și aici doar de câteva cauze, așa, pe care, repet, și e un fenomen – nu e doar în România, și în alte state se întâmplă – de exces de dezbatere juridică”.
În răspunsul său, Sonia Deaconescu a afirmat că procesele cu impact public ajung să fie „prejudecate” în mass-media și că acest lucru afectează atât judecătorii, cât și părțile implicate în dosar.
Sonia Deaconescu: „Să existe legislativ niște limitări mai ferme”
Răspunsul integral al candidatei a fost următorul:
„Da, într-adevăr, s-a ajuns la situația – și mă refer mai mult la România, dar sunt convinsă că se întâmplă și în alte state – în care cauze care au un impact fie datorită vizibilității persoanei, fie raportat la obiectul cauzei ajung să fie, spun eu, prejudecate în mass-media. Mie mi se pare dăunător din două puncte de vedere. Constituie în primul rând – chiar dacă încercăm să rezistăm, și trebuie să rezistăm – și o presiune asupra judecătorului învestit cu soluționarea cauzei, care se vede câteodată expus personal dacă dă o soluție care nu este pe placul societății, mass-media, grupurilor de interese care stau în fața mass-media. Dar în același timp este dăunător pentru părțile din proces – și în penal mă refer la inculpat, care are pusă o etichetă de vinovat, care nu ar trebui să existe înainte de judecarea procesului penal. După părerea mea, procesul penal ar trebui să se soluționeze exclusiv în calea de judecată și să existe legislativ niște limitări mai ferme privind posibilitățile pe care mass-media sau societatea civilă în general le are cu privire la a face aprecieri despre soluția pronunțată.”
Sonia Deaconescu a fost declarată ulterior admisă pentru promovarea la Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Discuția vine după controversata „listă neagră” a CSM
Tema ridicată de Lia Savonea la interviurile pentru promovarea la instanța supremă apare în contextul unei alte decizii controversate adoptate de Secția pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii.
Pe 10 iunie, Secția pentru Judecători a CSM a adoptat hotărârea prin care a fost întocmită controversata „listă neagră”, un document în care au fost nominalizați jurnaliști, instituții de presă, organizații și persoane publice care au avut poziții critice față de sistemul judiciar.
Ulterior, hotărârea a fost tradusă în limbile română, engleză și franceză și transmisă instituțiilor europene relevante. CSM nu a comunicat public dacă a primit reacții din partea acestora.
Discuțiile purtate la interviurile pentru promovarea la Înalta Curte readuc astfel în atenție raportul dintre independența justiției și libertatea de exprimare, după ce una dintre candidatele admise la instanța supremă a susținut în mod explicit introducerea unor limitări legislative privind posibilitatea mass-media și a societății civile de a comenta soluțiile pronunțate de instanțe.
