Camera Deputaților a aprobat două legi-cheie din PNRR. O parte din datele din declarațiile de avere ale demnitarilor vor rămâne publice. Noul Cod al Urbanismului merge la Senat

Camera Deputaților a adoptat miercuri două proiecte legislative considerate jaloane importante din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR): noua Lege a integrității și Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor. Prima dintre ele schimbă modul în care vor fi făcute publice declarațiile de avere ale demnitarilor, iar cea de-a doua reformează legislația privind urbanismul și construcțiile. Ambele proiecte urmează să fie dezbătute și votate în Senat, care este for decizional.

Noua Lege a integrității a fost adoptată cu 222 de voturi pentru, două împotrivă, 59 de abțineri și două voturi neexprimate. Proiectul a fost modificat față de varianta inițială, după criticile formulate în urma deciziei Curții Constituționale privind publicarea declarațiilor de avere.

Cea mai importantă modificare este că declarațiile de avere și declarațiile de interese nu vor mai fi publicate integral pe site-ul Agenției Naționale de Integritate (ANI).

Acest lucru nu înseamnă însă că demnitarii scapă de obligația de a le completa.

Președintele României, parlamentarii, miniștrii, primarii, prefecții, șefii instituțiilor publice și toate celelalte categorii prevăzute de lege vor continua să depună declarațiile de avere și de interese la ANI, exact ca până acum. Diferența este că aceste documente vor rămâne confidențiale și vor putea fi consultate doar de instituțiile abilitate.

În locul lor, ANI va publica un nou document, denumit declarație de interese financiare.

Denumirea poate crea confuzie, însă legea nu introduce o nouă declarație pe care demnitarii trebuie să o completeze.

Declarația de interese financiare va fi generată automat de Agenția Națională de Integritate, prin platforma electronică e-DAI, folosind informațiile din declarațiile de avere și de interese deja depuse.

Cu alte cuvinte, demnitarii nu vor completa un al treilea formular. ANI va realiza automat varianta destinată publicării, din care vor fi eliminate informațiile considerate sensibile.

Documentul va fi publicat pe site-ul Agenției în cel mult 60 de zile de la generare.

Legea stabilește că declarația de interese financiare nu va cuprinde o serie de date cu caracter personal, printre care:

Declarațiile publicate de ANI vor rămâne disponibile pe site-ul instituției timp de cinci ani, iar pentru anumite categorii de conducători ai instituțiilor publice perioada de publicare va fi de un an.

Noua lege se aplică unui număr foarte mare de persoane care ocupă funcții publice, printre care:

Camera Deputaților a eliminat mai multe prevederi contestate în timpul dezbaterilor parlamentare.

Printre acestea se numără dispozițiile care limitau posibilitatea anulării unor acte administrative adoptate în conflict de interese și cele care introduceau proceduri suplimentare înainte ca acestea să poată fi contestate.

De asemenea, au fost eliminate prevederile care permiteau reducerea sau chiar neaplicarea unor sancțiuni în cazul conflictelor de interese cu impact financiar redus.

Noua lege stabilește că persoanele pentru care există o decizie definitivă privind incompatibilitatea sau conflictul de interese își vor pierde funcția, mandatul sau demnitatea publică din momentul în care raportul ANI sau hotărârea instanței rămâne definitivă.

În plus, acestea nu vor mai putea ocupa funcții sau demnități publice pentru o perioadă de până la trei ani.

Legea introduce și posibilitatea ca un ales local să renunțe la una dintre funcțiile incompatibile în termen de 30 de zile de la numire sau alegere.

Noile prevederi se vor aplica doar incidentelor de integritate produse după intrarea în vigoare a legii, în timp ce cazurile anterioare vor continua să fie soluționate potrivit legislației aflate în vigoare la momentul producerii lor.

După votul final din Senat și promulgarea de către președintele Nicușor Dan, legea va intra în vigoare odată cu publicarea în Monitorul Oficial.

În aceeași ședință, deputații au adoptat și Codul amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor, un alt jalon important din PNRR.

Noul cod reunește și actualizează legislația din domeniu, introduce concepte noi și urmărește simplificarea procedurilor privind urbanismul, autorizarea construcțiilor și derularea investițiilor.

Proiectul stabilește reguli privind amenajarea teritoriului, planificarea urbanistică, autorizarea lucrărilor de construcții și gestionarea întregului ciclu de viață al proiectelor de investiții.

Una dintre cele mai importante prevederi vizează Bucureștiul. Începând cu 1 noiembrie 2028, atribuția privind emiterea documentațiilor de urbanism va fi transferată de la primăriile de sector către Primăria Generală a Capitalei, în aplicarea rezultatului referendumului local din 2024.

În acest scop va fi reorganizată direcția responsabilă cu urbanismul din cadrul Primăriei Capitalei, care va fi coordonată de arhitectul-șef al municipiului București, asistat de șapte arhitecți-șefi adjuncți.

Și acest proiect legislativ va reveni în Senat, care va avea ultimul cuvânt înainte ca legea să poată fi promulgată.