Februarie 2024, cea mai caldă lună din istorie. ANM avertizează: „În Martie vor fi temperaturi mai mari decât în mod normal”

Luna februarie din 2024 a fost declarată cea mai caldă lună din istorie, deși este o lună din anotimpul iernii. Această perioadă a anului este considerată mult prea călduroasă, având temperaturi ridicate pentru cum ar trebui să fie în februarie în mod normal.

Suprafața ghețarilor din Elveția a scăzut cu aproximativ 10% în doar doi ani

Ghețarii din Elveția s-au micșorat cu 10% în doar doi ani. Aceasta include o pierdere de 6% anul trecut și 4% în acest an. Rețeaua Elvețiană de Monitorizare a Ghețarilor (Glamos), care analizează 176 dintre cei 1.400 de ghețari din Elveția, a oferit aceste date în raportul lor anual. Swiss glaciers…

Microplastice descoperite în nori

Un studiu condus de Hiroshi Okochi, profesor la Universitatea Waseda, Japonia, a confirmat prezența microplasticelor aeropurtate (AMPs) în probe de apă din nori, prelevate din vârfurile muntoase din Japonia. Aceste descoperiri ridica îngrijorări nu doar în ceea ce privește contaminarea generalizată…

Ce sunt dârele albe pe care avionul le lăsă pe cer? Olivia Steer suspectează că se pulverizează cu substanțe toxice: „Dacă încercați să aflați și care sunt efectele acidului sulfuric asupra sănătății ...”

Olivia Steer crede că este posibil ca dârele de condensare ce rămân în urma avioanelor pe cer sunt, de fapt, particule toxice care sunt lăsate în aer pentru a ajunge pe pământ și care ar putea avea menirea de a îmbolnăvi populația. Soția lui Andi Moisescu a menționat că este doar o părere personală…

Într-un an caracterizat de schimbări climatice alarmante, luna februarie din 2024 aduce un record remarcabil în ceea ce privește temperatura medie. Potrivit datelor furnizate de Agenția Națională de Meteorologie (ANM), temperatura medie înregistrată în această lună în România a fost de 5,8 grade Celsius, cu mult peste media climatologică obișnuită de -1 grad Celsius. Această diferență de 6,8 grade constituie o abatere semnificativă de la normele meteorologice.

Elena Mateescu, directorul ANM, explică importanța acestui record, menționând că vremea neobișnuit de caldă în luna februarie indică o schimbare dramatică în climă.

„Aceasta este cea mai caldă lună februarie înregistrată în istoria măsurătorilor meteorologice din țara noastră”, a declarat Elena Mateescu.

Potrivit directorului ANM, această abatere termică pozitivă nu are precedent în istoria recentă a țării. Elena Mateescu oferă câteva comparații relevante pentru a ilustra gradul de anormalitate al situației: în timp ce iarna acestui an a înregistrat abateri termice între 3,7 și 6,8 grade Celsius, luna februarie a dus această tendință anormală către noi înălțimi, marcând un nou record.

Pe măsură ce se apropie luna martie, previziunile indică faptul că temperaturile vor continua să fie mai ridicate decât în mod obișnuit pentru această perioadă a anului.

„Primele zile din martie păstrează valori ce pot caracteriza o vreme mai caldă decât în mod obișnuit”, a adăugat Elena Mateescu.

De altfel, și luna ianuarie a fost înregistrată ca fiind cea mai caldă din istorie în România. Prima lună din 2024 a fost una deosebit de caldă, cu temperaturi ridicate pentru această perioadă a anului.

Noua situație meteorologică alarmantă atrage atenția asupra necesității de acțiune urgentă în lupta împotriva schimbărilor climatice. Cu consecințe tot mai evidente și severe, aceste anomalii climatice reprezintă un apel la mobilizare și angajament pentru protejarea mediului și combaterea încălzirii globale.

Încălzirea globală este un fenomen complex și alarmant care afectează întregul planetă. Această creștere a temperaturilor medii ale atmosferei terestre are multiple cauze și implicații serioase pentru mediu, economie și societate. În continuare, vom explora factorii principali care contribuie la încălzirea globală și impactul lor asupra planetei.

Emisiile de gaze cu efect de seră: Una dintre principalele cauze ale încălzirii globale este emisia excesivă de gaze cu efect de seră în atmosferă, cum ar fi dioxidul de carbon (CO2), metanul (CH4) și oxizii de azot (NOx). Aceste gaze creează un efect de seră care păstrează căldura în atmosferă și contribuie la încălzirea globală.

1. Defrișările și schimbările în folosirea terenurilor: Defrișările masive și schimbările în folosirea terenurilor, cum ar fi conversia pădurilor în terenuri agricole sau urbane, contribuie la eliberarea de CO2 în atmosferă și reducerea capacității pădurilor de a absorbi acest gaz prin fotosinteză.
2. Poluarea industrială și vehiculară: Activitățile industriale și transportul rutier generează emisii semnificative de gaze cu efect de seră și particule poluante care contribuie la încălzirea globală și la degradarea calității aerului.
3. Creșterea populației și consumul de resurse: Creșterea continuă a populației globale și creșterea consumului de resurse energetice și materiale conduc la o intensificare a presiunii asupra mediului și la creșterea emisiilor de gaze cu efect de seră.

1. Topirea ghețarilor și creșterea nivelului mărilor: Creșterea temperaturilor globale provoacă topirea ghețarilor și a calotelor de gheață, ceea ce duce la creșterea nivelului mărilor și la amenințarea zonelor litorale și insulelor.
2. Schimbări climatice extreme: Încălzirea globală agravează fenomenele meteorologice extreme, cum ar fi furtunile, secetele și inundațiile, având consecințe devastatoare asupra mediului și societății.
3. Declinul biodiversității: Schimbările climatice afectează habitatul și distribuția speciilor, conducând la pierderea biodiversității și la riscul de extincție pentru numeroase plante și animale.
4. Impactul asupra sănătății umane: Încălzirea globală poate agrava problemele de sănătate umană, incluzând creșterea riscului de boli transmise prin apă, creșterea temperaturilor extreme și poluarea aerului.