Unde sunt ninsorile de altădată? Ce se întâmplă cu anotimpurile în România?
În ultimele decenii, România a experimentat schimbări climatice semnificative, manifestate prin creșterea temperaturilor medii anuale și reducerea considerabilă a stratului de zăpadă în sezonul rece. Aceste transformări au impact direct asupra mediului, economiei și vieții cotidiene a populației.
Datele meteorologice indică o diminuare semnificativă a numărului de zile cu strat de zăpadă în majoritatea regiunilor țării. De exemplu, în ultimul deceniu, comparativ cu media perioadei 1961-2000, s-au înregistrat scăderi notabile în multe orașe din țară:
- Sibiu: reducere cu 47% a numărului de zile cu strat de zăpadă
- București: scădere cu 38%
- Brașov: diminuare cu 37%
- Constanța: reducere cu 25%
Această tendință este evidentă cu atât mai mult în orașele montane, unde iernile erau odinioară caracterizate de zăpezi abundente.
La Brașov, de exemplu, numărul mediu anual de zile cu strat de zăpadă a scăzut de la 72,8 în perioada 1961-2000 la doar 46 în intervalul 2013-2022, scrie HotNews.
Temperatura medie anuală în România a crescut cu aproximativ 2,11°C din 1958 până în 2023, o creștere mai accentuată decât media globală.
Această încălzire a condus la ierni mai blânde și veri mai fierbinți, influențând direct regimul ninsorilor și persistența stratului de zăpadă.
Reducerea stratului de zăpadă are implicații semnificative asupra resurselor de apă ale țării.
Zăpada reprezintă o sursă crucială de apă dulce, iar diminuarea acesteia afectează rezervele de apă disponibile pentru agricultură, industrie și consumul populației. În plus, ecosistemele montane, care depind de un ciclu stabil de îngheț-dezgheț, sunt perturbate, ceea ce poate duce la pierderea biodiversității și la destabilizarea habitatelor naturale.
Studiile climatice sugerează că, în absența unor măsuri eficiente de combatere a schimbărilor climatice, aceste tendințe vor continua.
Se prevede o creștere suplimentară a temperaturilor medii anuale și o reducere și mai accentuată a stratului de zăpadă, chiar și în regiunile montane.
Acest scenariu ar putea duce la ierni fără zăpadă în majoritatea zonelor țării până la sfârșitul secolului.