Ce sunt dârele albe pe care avionul le lăsă pe cer? Olivia Steer suspectează că se pulverizează cu substanțe toxice: „Dacă încercați să aflați și care sunt efectele acidului sulfuric asupra sănătății ...”

Olivia Steer crede că este posibil ca dârele de condensare ce rămân în urma avioanelor pe cer sunt, de fapt, particule toxice care sunt lăsate în aer pentru a ajunge pe pământ și care ar putea avea menirea de a îmbolnăvi populația. Soția lui Andi Moisescu a menționat că este doar o părere personală pentru care nu are dovezi, însă consideră că aceste dâre de condens nu ar trebui să apară pe cer.

Darele albe pe care avionul le lasă pe cer sunt cunoscute sub numele de „contrails” de la „condensation trails” sau dâre de condens. Acestea se formează atunci când avioanele zboară la altitudini ridicate în atmosfera superioară și emanația de gaze fierbinți, cum ar fi vaporii de apă și dioxidul de sulf, se răcește rapid în aerul rece de la mare altitudine, creând mici particule de cristale de gheață care pot persista în spatele avionului pentru o anumită perioadă de timp. „Contrails” pot varia în aspect și pot dura de la câteva secunde până la câteva minute sau chiar mai mult, în funcție de condițiile atmosferice.

Cercetătorii ne asigură că aceste dâre de condensare nu sunt periculoase, iar ele se văd în prezent la fel cum erau vizibile și în trecut.

„Datorită creșterii traficului aerian, prezența acestor dâre de condensare se manifestă în momentul de față pe o plajă foarte mare de fenomene fizico-chimice în păturile de atmosferă. Acum 50 de ani era un fenomen mai puțin prezent, pentru că avioanele erau mai puține și zburau la alte înălțimi. Dar fenomenologic este același lucru. Nu s-a schimbat nimic.”, a explicat cercetătorul Cătălin Nae, președintele Institutului Național de Cercetare Aerospațială din România „Elie Carafoli” (INCAS), pentru pressone.ro, la întrebarea dacă aceste dâre de condensare din prezent sunt diferite față de cele din trecut.

Contrails sau dârele de condensare în sine nu sunt toxice. Ele sunt compuse în principal din particule de gheață și vapori de apă și sunt formate din gaze emise de motoarele avionului, cum ar fi vaporii de apă și dioxidul de sulf. Aceste componente nu reprezintă un pericol direct pentru sănătatea oamenilor sau a mediului.

Cu toate acestea, dârele albe de condens pot contribui indirect la schimbările climatice. Ele pot forma nori subțiri care pot influența radiația solară și termică în atmosfera superioară. Acest impact asupra climei este un subiect de cercetare în curs de dezvoltare.

De asemenea, anumite avioane pot elibera emisii atmosferice, precum oxizii de azot, care pot avea un impact negativ asupra calității aerului la altitudini mari. „Contrails” în sine nu sunt toxice, dar pot avea efecte asupra mediului într-un mod mai amplu.

Sunt dârele de condensare toxice? Cercetătorul Cătălin Nae spune că „Nu. A apărut ideea că există poluare în transport, iar aviația nu face diferență din acest punct de vedere. De aici și o adversitate din partea unei categorii de populație care nu vrea avioane. Întotdeauna vor exista persoane care sunt împotriva intervenției omului în natură. Iar zborul este un fel de intervenție a omului în natură. Asocierea dintre încălzirea globală și existența particulelor în suspensie ca urmare a dârelor de condensare are un fundament, iar capacitatea noastră să controlăm acest lucru încă nu există. Totuși, nu este o poluare chimică la nivelul emisiilor de substanțe chimice produse de o centrală sau de o fabrică nu știu de care. Nu e nici pe departe în aceeași categorie.”.

Un cercetător român explică de ce nu ar trebui să te temi de dârele lăsate în urmă de avioane

PressOne

Contrails (n.r. dârele de condensare) pot avea un impact asupra schimbărilor climatice în moduri complexe.

1. Contrails pot reflecta radiația solară înapoi în spațiu, ceea ce duce la o scădere a cantității de radiație solară care ajunge la suprafața Pământului. Acest efect poate avea un impact de răcire asupra climei.
2. Contrails pot captura radiația termică emisă de la suprafața Pământului, acționând ca o acoperire izolatoare în atmosfera superioară. Acest lucru poate duce la o creștere a temperaturii la nivelul solului și la o scădere a temperaturii în straturile superioare ale atmosferei.
3. Dârele de condensare sau „contrails” pot evolua în nori subțiri și ciruși, care pot reține căldura și pot influența distribuția apei în atmosfera superioară. Acest lucru poate afecta circulația atmosferică și modelele climatice regionale.
4. Anumite avioane pot elibera emisii suplimentare, cum ar fi oxizii de azot, la altitudini mari, care pot contribui la formarea de ozon în straturile superioare ale atmosferei. Ozonul din straturile superioare ale atmosferei poate avea un efect de seră și poate contribui la schimbările climatice.

Este important de menționat că impactul exact al contrails asupra climei rămâne un subiect de cercetare activ și dezbateri științifice. Comunitatea științifică continuă să studieze aceste aspecte pentru a înțelege mai bine impactul și pentru a dezvolta strategii de gestionare a efectelor acestor dări de condensare asupra schimbărilor climatice.

„Și eu mi-am pus problema că dârele albe din urma avioanelor ar fi fum de motor. Poate că am și crezut, până am filmat o astfel de aeronavă, aflată în zbor, care brusc n-a mai emis “fum” de “motor”, ba chiar și-a continuat drumul drept, cam jumătate de cer, până cînd, ca la un semn, a început iar să împroaște o dîră groasă și lătăreață, ca o pâclă.

Deci nu era “fum de motor”, ci cu totul altceva. Ce? Nu știu.

Apoi, am observat că astfel de dâre apar NUMAI deasupra aglomerărilor urbane, deasupra pârtiilor de ski sau deasupra litoralului, niciodată între două stațiuni montane sau în largul mării. Și am presupus, iar, că ar fi fost o risipă nejustificată de substanțe, care au un scop precis, și care nu își îndeplinesc misiunea decît sprayate deasupra locațiilor populate de oameni, dinainte știute si targetate.

Apoi, am observat că dintre toți prietenii mei, care au ieșit, într-o iarnă, mai demult, pe pîrtie, la ski, și au inspirat “aer curat de munte”, intr-o zi cu brazde multe, numai eu, care am rămas în camera de hotel, să citesc, nu m-am îmbolnăvit de “enteroviroză”, cu stări febrile, de greață, cu vomă, dureri de cap și de stomac. Si nici n-am “luat” de la ei, in ciuda nedistantarii sociale pe care mi-am asumat-o, ca să ajut.

De atunci, am mai surprins de multe ori aceeași situație stranie, filmând de fiecare dată jeturile cu substanțe albicioase persistente și comparîndu-le cu dârele mici, subțiri, ce dispar aproape pe loc, lăsate de avioane tot cu motor, în alte zile, cînd cerul, în ciuda tuturor aparatelor de zbor, care îl brăzdează, rămîne clar, albastru și senin.

Nu exclud să mă înșel, însă. Ba chiar aștept opinii pertinente și argumente lămuritoare, care să mă contrazică și să îmi demonstreze, negru pe alb, că mi se pare, doar. Dacă sunt…”, a postat Olivia Steer pe Instagram.

După această postare, Olivia Steer a creat o întreagă dezbatere despre dârele de condensare lăsate în urma avionului. Multă lume a fost de acord cu părerea ei, alții au blamat-o. Soția lui Andi Moisescu a simțit nevoia să mai dezbată subiectul, așa că a continuat în mod explicit să enunțe o opinie personală, însă care, așa cum a menționat, nu este bazată pe probe.

„Ultima postare a adus nesperat de multe reacții pozitive, de la oameni preocupați si ei, de aceleași probleme. Mi-a venit inima la loc: nu sunt singura vinovată de “conspiraționism” pe lume! Căci înțeleg ca așa se numește acum gîndirea critica si tupeul monumental de a o exprima, în spații publice.

Dintre cei care contestă (puțini, față de majoritatea celor care au comentat si share-uit postarea mea) până și dreptul nostru constituțional de a ne pune întrebări si a le formula cu voce tare sau în scris, fără a da sentințe, cu privire la un fenomen straniu, pe care îl vedem cu ochii noștri si pe care nu reușim sa îl explicam cu argumentele oficiale, am remarcat cîteva eterne abordări, menite sa ne intimideze si sa ne închidă gura, si pe care as vrea sa vi le prezint, mai jos.

1. Dacă nu știam, dârele albe nu sînt fum, caci prin arderea kerosenului (aka benzina avio), nu se degaja fum, ci aburi. Iar, dacă nu știm atîta lucru, înseamnă ca am făcut școala degeaba, ne lipsește discernamintul si sîntem incapabili de raționament științific.

2. Dacă nu știam, “aburii” iau, in anumite condiții, formă “condensată”, de aia se văd albi, lătăreți, brăzdînd cerul, de la un capăt la altul, ceea ce m-a nedumerit si mai mult, caci nu cunosteam termenul compus de “abur condensat”, ci doar pe cele simple si clasice, corespunzătoare stărilor apei, în natură: lichidă, gazoasă (cînd apa se evapora) și solida (când îngheață).

3. Dacă nu știam, “aburii condensați” înseamnă particule de apa care îngheață, la temperaturi foarte mici, specifice altitudinii mari, la care zboară aeronavele. Ceea ce m-a tulburat teribil: brusc, nu mai vorbim nici de aburi, nici de condens, ci de gheata plutitoare. Aceste formațiuni, ce sint in același timp si gazoase si lichide si solide, numite științific “aburi condensați”, ramîn practic înghețate si suspendate, sub forma dîrelor albe, pe care le vedem noi de la sol. Ceea ce m-a mirat si mai mult, căci știam că, doar în forma sa gazoasă, apa din natura poate pluti (sub formă de nori, la asemenea altitudini), iar cînd ajunge in stare lichida sau solidă, trecând dincolo de ceea ce se numește “punctul de rouă”, cade pe pământ, supunându-se eternei forțe gravitaționale, ca ploaie, ninsoare sau un amestec al celor două. Daca nu s-au schimbat cumva legile fizicii, între timp….

4. Dacă nu știam, “aburii condensați” există de la începutul aviației! Ceea ce m-a făcut să rememorez cerul din vremea copilăriei si adolescentei noastre, acum 20-30 de ani, și să constat că pe atunci dârele nu se vedeau și că nu s-au văzut deloc, pâna acum vreo 10 ani. Sau că urmele lăsate de aeronave pe vremuri erau scurte, subțiri si disipabile, aproape instantaneu, pe când cele din prezent, sunt late, lungi de la un capăt la celălalt al cerului și, mai ales, persistente.

5. Dacă nu știam, anumite întrebări nu se pun, din principiu, atunci cînd știința a dat cu “debunked” demult în “core”-ul nedumeririle noastre. Ca nu orice subiect are nevoie de dezbatere pro si contra, când unele lucruri au fost demult stabilite. Ca “nu avem nevoie de o <<știință>>, care are deja toate răspunsurile si ne interzice să (ne) punem întrebări, fix ca o sectă religioasă ce le cere adepților să o urmeze orbește”, este un argument tipic “conspiraționist” si ar trebui să mă rușinez de el. Și ca muștruluiala primită în comments, de la adultul care nu își (mai) pune întrebări, ar trebui să mă facă să uit, ca un copil timorat și impresionabil ce nu sunt, că nu mi s-a răspuns nici a treia oară, la re-re-formulata întrebare “de ce nu se vedeau <<aburii condensați>> de la nivelul solului, acum 20 de ani?”.

6. Dacă nu știam, “aburii condensați” se vedeau de la nivelul solului și acum 20 de ani, dar nu mai țin eu minte, că nu mă ajuta memoria. Și ca ma fac datoare sa respect principiul “burden of proof”, adică să îmi susțin afirmațiile cu probe. Sau sa tac din gura. Prin urmare, la propunerea mea de a aduce FIECARE, drept dovezi materiale, imagini video din filme vechi, în care apar aeronave în zbor, ca să le comparam cu cele de azi și să vedem care e diferența și dacă URMELE DE ACUM SINT SAU NU IDENTICE CU CELE DE ATUNCI, mi s-a răspuns cu o tăcere tare “demnă”, da’ prelungă…

7. Dacă nu știam, cunoscuții mei s-au îmbolnăvit toți, pentru ca au stat, pe pîrtie, în frig, explicație ce m-a uimit iar peste măsură, pentru ca toți amicii de care vorbesc sunt oameni de munte, ce se dau, an de an, cu skiurile si placa, și care nu s-au mai îmbolnăvit în nici o iarna anterioară, în bloc, prezentind fără excepții simptome nasoale de enteroviroză. În plus, chiar si după narativa oficială, virusurile mor la frig, nu prospera.

8. Dacă nu știam, chiar dacă ar fi sa se sprayeze, de la o altitudine de 10.000 de metri, cu metale grele sau alte chimicale, substanțele ar avea șanse zero sa ajungă fix in aglomerațiile umane țintite, datorită vântului de altitudine, care sufla si cu 50 de kilometri la ora. Ceea ce m-a nedumerit iar, caci, dacă ar fi sa fie adevărat, ar face praf conceptul de “ploi locale” și ar însemna ca norii de deasupra Bucureștiului nu udă niciodată Bucureștiul, ci eventual Deduleștiul sau Piteștiul, ca într-un etern joc de-a v-ați-ascunselea, ba cu ploaia, ba cu oaia. Gata. Atît pentru azi. Mai râdem și mîine.”, este postarea Oliviei Steer pe Instagram.

După această dezbatere pe social media, Olivia Steer a publicat o altă postare în care discută despre un studiu care denotă schimbările climatice pe care le provoacă aceste dâre de condensare.

„Există un studiu din 2010, publicat pe Advancing Earth and Space Science, intitulat “Efficient formation of stratospheric aerosol for climate engineering by emission of condensible vapor from aircraft” în care se vorbește despre manipulare climatică cu ajutorul unor substanțe pulverizate din a v i o a n e.

Intii, s-a experimentat prin injectarea in aer de vapori non-condensabili de dioxid de sulf (ce au efecte secundare nasoale, pe care va invit sa le descoperiți singuri), care s-au dovedit ineficienti pentru schimbările climatice dorite, pentru ca, ulterior, sa fie folosit direct acidul sulfuric*, sub forma de “vapori condensați”, pulverizați din a v i o n, metodă preferată de autorii studiului pentru că oferă un “control mai mare”.

Nu spun că asta se și întâmplă chiar acum deasupra Bucureștiului, brăzdat încă de la primele ore ale dimineții de dâre albe, că nu am probe. Spun doar că studiul există din 2010 și ar putea constitui un punct de pornire al unei anchete jurnalistice independente, privind un fenomen, care îi intrigă pe atîția, nu numai pe mine.

PS: Acum, dacă încercați sa aflați si care sunt efectele acidului sulfuric asupra sănătății si care ar fi urmările inhalării lui sau care ar fi posibilele (!) legături cu un eventual nou val, o faceți pe cont propriu, cu riscul sa ii supărați pe guvernanții noștri iubiți si sa le auziți răcnetele de indignare, pe social-media, prin influencerii știuți și în mass-media - da, aia cumpărată cu bani de la buget, ai noștri, adica, ai tuturor, in mod oficial, încă din pandemie, sa spună numai ce vor autoritățile sa se spună.”, a scris Olivia Steer pe Instagram.