De ce visează unii oameni, iar alții nu visează deloc? Adevărul din spatele viselor dispărute

Te-ai trezit vreodată dimineața cu amintirea unui vis ciudat, viu și emoționant, în timp ce altă dată te-ai trezit fără nicio urmă a ce s-a petrecut în somn? Sau poate faci parte din categoria celor care spun că nu visează deloc. Însă știința modernă a somnului spune altceva: aproape toți oamenii visează în fiecare noapte, doar că nu toți își amintesc visele.

Așadar, ce explică această diferență? De ce unii oameni își amintesc clar visele, în timp ce alții cred că nu visează deloc?

Somnul este împărțit în mai multe etape. Cele mai importante pentru visare sunt:

• Somnul NREM (non-REM) – etapele de somn ușor și profund
• Somnul REM (Rapid Eye Movement) – etapa în care apar cele mai multe vise vii și bizare

Un ciclu complet de somn durează aproximativ 90 de minute, iar în timpul unei nopți trecem prin 4–6 astfel de cicluri. Etapa REM este cea mai asociată cu visele intense. Creierul este foarte activ, iar corpul este paralizat temporar pentru a nu „acționa” visele.

Chiar dacă majoritatea viselor vii apar în REM, studiile arată că vise mai slabe sau fragmentate pot apărea și în somnul NREM. Prin urmare, visăm în mod natural de mai multe ori pe noapte, doar că nu întotdeauna ne amintim.

În timpul somnului REM:

• Zonele creierului care procesează emoții și imagini (precum amigdala și cortexul vizual) sunt foarte active
• Regiunile logice și de memorie (precum cortexul prefrontal) sunt mai puțin active
• Nivelurile neurotransmițătorului acetilcolină cresc (stimulând activitatea), în timp ce norepinefrina (importantă pentru memorie) scade

Aceste schimbări explică de ce visele pot fi iraționale, intense și greu de reținut. Practic, creierul produce o experiență mentală vie, dar nu are „unelte” eficiente pentru a o stoca în memorie. De aceea, multe vise se uită imediat după trezire.

Deși știința nu a ajuns la un consens clar, există mai multe teorii despre rolul viselor:

1. Consolidarea memoriei – creierul procesează și sortează amintirile recente
2. Reglarea emoțională – visele ne ajută să digerăm evenimentele stresante sau încărcate emoțional
3. Rezolvarea creativă a problemelor – visele pot genera idei noi sau conexiuni neașteptate
4. Simulare a amenințărilor – coșmarurile pot ajuta în procesarea fricilor

Mai mult, studiile recente arată că visele pot reduce reactivitatea emoțională la amintiri negative – adică, ne ajută să ne liniștim după experiențe stresante.

Când cineva spune că „nu visează niciodată”, de cele mai multe ori este vorba de lipsa amintirii visului, nu de absența visării în sine.

• Cercetările arată că 80% dintre persoanele trezite în timpul somnului REM pot relata un vis, chiar dacă în mod normal spun că nu visează.
• Memoria în timpul somnului REM este slabă – pentru că regiunea responsabilă cu stocarea amintirilor este inactivă
• Dacă nu te trezești imediat după vis sau dacă te trezești brusc, visul se pierde
• Factorii externi – ca alarma, lumina sau gândurile de dimineață – pot șterge rapid amintirea visului

1. Fragmentarea somnului – cei care se trezesc frecvent în timpul nopții își amintesc mai multe vise
2. Reactivitatea cerebrală – unii oameni au zone ale creierului mai active și sensibile în timpul somnului
3. Interesul față de vise – cei care țin un jurnal de vise sau vorbesc despre ele își amintesc mai multe
4. Personalitatea – oamenii visători, creativi sau predispuși la reverii diurne au o capacitate mai mare de a-și aminti visele
5. Vârsta – copiii și tinerii își amintesc visele mai des decât adulții în vârstă
6. Stresul – poate intensifica visele sau coșmarurile, dar uneori afectează negativ memoria
7. Medicamentele – antidepresivele, somniferele sau alcoolul pot reduce cantitatea de somn REM și, implicit, visele
8. Calitatea somnului – lipsa somnului sau tulburările de somn pot duce la vise mai intense sau, dimpotrivă, la uitarea lor
9. Mediul – sezonul, lumina naturală și modul în care ne trezim (lent sau brusc) influențează amintirea viselor

Da! Există câteva strategii recomandate de cercetători:

• Ține un jurnal de vise lângă pat și scrie imediat ce îți amintești ceva
• Stai câteva momente nemișcat(ă) după trezire și încearcă să îți aduci aminte visul
• Spune-ți seara, înainte de culcare: „Îmi voi aminti visul de mâine dimineață”
• Redu zgomotele și stresul dimineții – nu te grăbi imediat la telefon sau la treabă
• Dormi suficient și respectă un program regulat de somn

Visul este o parte normală și sănătoasă a somnului. Deși ai impresia că nu visezi, realitatea este că visele apar aproape în fiecare noapte, chiar dacă nu le percepi.

Lipsa amintirii viselor nu înseamnă că nu ai visat, ci că creierul nu a stocat acele informații în memoria de lungă durată. Factori precum somnul fragmentat, starea de sănătate, stresul, medicamentele și chiar atitudinea personală față de vise pot influența cât de des ne amintim ce am visat.

Visele rămân un mister fascinant al minții umane, dar ceea ce știm sigur este că ele sunt acolo, chiar și când par să lipsească.

Obiceiul neașteptat dinainte de somn care ar putea reduce bolile de inimă și riscul de atac cerebral cu 44%

S-ar putea să nu fie cel mai preferat obicei pentru toată lumea, dar folosirea aței dentare nu este benefică doar pentru dinți. Potrivit unui nou studiu, utilizarea aței dentare cel puțin o dată pe săptămână poate reduce semnificativ riscul de accident vascular cerebral (AVC). Studiul preliminar a fost realizat de cercetătorii de la Universitatea de Medicină din Carolina de Sud, care au analizat peste 6.000 de persoane în legătură cu obiceiurile lor de igienă orală și factori de sănătate precum

Cum afectează lipsa somnului starea emoțională?

Un studiu recent a evidențiat impactul profund pe care chiar și o pierdere minimă de somn o poate avea asupra stării noastre emoționale. Publicat de Asociația Americană de Psihologie (APA) — Buletinul Psihologic, acest studiu oferă o analiză profundă a repercusiunilor psihologice ale “societății noastre predominant lipsite de somn”, bazându-se pe peste 50 de ani de cercetare și incluzând peste 5.000 de participanți. Studiul a examinat date din 154 de cercetări realizate în ultimele cinci decen