De ce nu s-au înțeles politicienii pe legea salarizării. România riscă să piardă 770 de milioane de euro din PNRR din cauza blocajului politic
România riscă să piardă o finanțare de 770 de milioane de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), după ce partidele nu au reușit să ajungă la un acord asupra noii legi a salarizării unitare. Premierul interimar Ilie Bolojan spune că proiectul este blocat din motive politice, deși negocierile durează de mai mult timp, iar adoptarea legii reprezintă unul dintre angajamentele asumate de statul român în fața Comisiei Europene.
Noua lege a salarizării, unul dintre cele mai importante jaloane din PNRR, nu va ajunge încă în Parlament, deoarece forma finală a proiectului nu beneficiază de susținerea tuturor partidelor. În urma ședinței de Guvern de joi, Ilie Bolojan a explicat că negocierile continuă, însă recunoaște că, în acest moment, nu există un acord politic care să permită depunerea proiectului.
Premierul a avertizat că întârzierea adoptării legii poate avea consecințe financiare imediate pentru România. Potrivit acestuia, dacă proiectul nu este aprobat, țara riscă să piardă 770 de milioane de euro din fondurile PNRR, bani care fac parte din pachetul de reforme negociat cu Comisia Europeană.
De ce nu s-a ajuns la un acord
Din explicațiile oferite de Ilie Bolojan reiese că blocajul are mai multe cauze.
În primul rând, nu există consens între partidele politice asupra formei finale a legii.
„Nu s-a ajuns la un acord politic, deși sub patronajul președinției s-a lucrat în această perioadă”, a declarat premierul interimar.
În același timp, Bolojan susține că forma actuală a proiectului este contestată, însă cei care se opun nu au prezentat soluții alternative.
„Cei care nu susțin proiectul legii salarizării n-au venit cu soluții.”
Un alt motiv îl reprezintă modificările apărute în timpul negocierilor. După consultările cu sindicatele și cu diferitele categorii de angajați din sectorul public, Ministerul Muncii a constatat că există numeroase nemulțumiri și a propus majorarea anvelopei salariale față de varianta inițială.
Ulterior, au apărut și discuții privind drepturile salariale stabilite prin hotărâri judecătorești și alte acte normative, ceea ce a complicat și mai mult negocierile.
Bolojan spune însă că speră ca toate aceste diferențe să fie depășite în următoarele zile, astfel încât legea să poată intra într-o nouă sesiune extraordinară a Parlamentului, la începutul lunii august.
Legea urmărește eliminarea inechităților din sistem
Premierul susține că proiectul nu urmărește reducerea salariilor, ci corectarea diferențelor apărute în ultimii ani între instituțiile statului.
Potrivit acestuia, în prezent există ministere în care angajații sunt plătiți aproape dublu față de altele, deși desfășoară activități similare.
„Avem ministere care au azi salarii duble față de alte ministere, unde angajații fac aproximativ același lucru. Oricum nu va scădea niciun venit”, a afirmat Bolojan.
El a explicat că legea introduce criterii mai echitabile de salarizare, în funcție de posibilitățile reale ale economiei, fără a genera cheltuieli pe care bugetul de stat nu le poate susține.
În plus, Guvernul și partidele conveniseră inițial ca fondul total de salarii pentru anul 2027 să ajungă la 174 de miliarde de lei, echivalentul a 7,9% din PIB. În urma negocierilor cu Ministerul Muncii și a discuțiilor cu Comisia Europeană, plafonul a fost majorat la 12,1 miliarde de lei în plus, respectiv aproximativ 8,1% din PIB.
Ce se întâmplă dacă legea nu este adoptată
Bolojan atrage atenția că amânarea legii nu va însemna economii pentru buget.
Premierul interimar spune că, indiferent cine va forma viitorul Guvern, salariile bugetarilor vor trebui indexate cu rata inflației începând cu 1 ianuarie.
„Dacă proiectul legii salarizării nu se aplică, indiferent ce guvern vom avea, de la 1 ianuarie vor fi indexate salariile cu inflația pe un an de zile, iar o indexare cu 7% ne duce exact la aceeași creștere, de 12 miliarde. Numai că cei care au acum mai mult vor primi și mai mult, iar cei care au puțin, vor primi puțin, deci aceleași inechități.”
Cu alte cuvinte, susține premierul, statul ar cheltui aproape aceeași sumă pentru salarii, însă fără să elimine dezechilibrele existente între instituții și fără să îndeplinească jalonul din PNRR.
Miza este mult mai mare decât cele 770 de milioane de euro
Potrivit lui Ilie Bolojan, legea salarizării este doar unul dintre cele șase proiecte legislative pe care România trebuie să le adopte pentru a debloca fondurile europene.
Dacă toate reformele vor fi aprobate, România ar urma să încaseze în următoarele trei luni granturi în valoare totală de aproximativ 4,6 miliarde de euro, bani destinați investițiilor și dezvoltării infrastructurii. În schimb, întârzierea reformelor riscă să afecteze atât finanțarea europeană, cât și credibilitatea țării în relația cu Comisia Europeană.
