Cum se vor plăti salariile românilor după noua lege a salarizării. Schimbările majore care îi vizează pe toți bugetarii și când intră în vigoare

Guvernul a publicat forma actualizată a proiectului noii Legi a salarizării pentru personalul plătit din fonduri publice, document care aduce modificări importante față de varianta prezentată în consultare publică în luna mai. Noul proiect, publicat vineri, 17 iulie, de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale (MMFTSS), schimbă data de intrare în vigoare a legii, restrânge excepțiile privind categoriile de personal cărora li se aplică actul normativ, introduce un spor nou pentru administrația locală și modifică regulile privind acordarea premiilor de performanță.

Legea salarizării reprezintă unul dintre jaloanele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar adoptarea sa este condiționată de deblocarea unei tranșe de aproximativ 770 de milioane de euro din fondurile europene.

Potrivit Ministerului Muncii, forma actualizată a proiectului a fost revizuită după consultările purtate cu Administrația Prezidențială, Ministerul Finanțelor, Comisia Europeană, instituțiile publice și sindicatele reprezentative.

„Ca urmare a medierii Administrației Prezidențiale și în urma acordului politic semnat de către partidele politice proeuropene, MMFTSS a organizat o amplă consultare publică prin 14 reuniuni cu instituțiile din administrație și sindicatele reprezentative. În urma consultărilor, proiectul a fost revizuit pentru a include cât mai multe dintre observațiile primite”, a transmis Ministerul Muncii.

Instituția precizează că a existat un dialog permanent cu Ministerul Finanțelor și cu Comisia Europeană pentru identificarea resurselor bugetare necesare corectării inechităților existente în actualul sistem de salarizare din sectorul public. Totodată, ministerul susține că varianta actuală respectă cerințele Jalonului 420 din PNRR și are acordul Ministerului Finanțelor, în condițiile menținerii traiectoriei fiscal-bugetare asumate de România.

În perioada următoare, proiectul va fi analizat de partidele politice semnatare ale acordului inițial, urmând apoi să intre în procedura parlamentară de adoptare.

Noua lege vizează personalul plătit din fonduri publice, indiferent de forma de angajare sau de instituția în care își desfășoară activitatea.

Astfel, actul normativ se aplică personalului din Parlament, Administrația Prezidențială, autoritatea judecătorească, Guvern, ministere, instituțiile administrației publice centrale și locale, autoritățile administrative autonome și toate instituțiile aflate în subordinea acestora.

De asemenea, sunt incluși angajații instituțiilor publice finanțate din venituri proprii și subvenții, personalul instituțiilor finanțate integral din venituri proprii, persoanele încadrate în baza altor tipuri de contracte decât contractul individual de muncă, precum și persoanele care ocupă funcții de demnitate publică.

În categoria personalului bugetar intră funcționarii publici, funcționarii publici cu statut special, magistrații, demnitarii aleși sau numiți și personalul contractual.

Structura salarizării rămâne organizată pe 12 grade salariale, fiecare având coeficienți minimi și maximi. Pentru gradul 1, coeficientul minim este de 1,00, iar cel maxim de 1,19, în timp ce pentru gradul 12 coeficienții variază între 6,50 și 8,00.

Una dintre cele mai importante modificări față de proiectul publicat în luna mai privește data de aplicare a noii legi.

Inițial, aceasta urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027, însă forma actualizată stabilește că actul normativ ar urma să se aplice începând cu 1 decembrie 2026.

Totodată, valoarea de referință utilizată la calculul salariilor, stabilită la 4.100 de lei, nu va mai fi folosită doar pentru anul 2027, ci se va aplica încă din luna decembrie 2026 și va rămâne valabilă și pe parcursul anului următor.

O altă modificare importantă vizează instituțiile exceptate de la aplicarea noii legi.

În varianta prezentată în luna mai, actul normativ nu se aplica angajaților din cadrul Băncii Naționale a României (BNR), Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) și Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM).

În forma actualizată, doar Banca Națională a României rămâne exceptată în mod explicit.

ASF, ANRE și ANCOM nu mai figurează printre instituțiile excluse din sfera de aplicare a legii.

În schimb, proiectul introduce o excepție nouă pentru anumite categorii de personal contractat local de misiunile diplomatice, oficiile consulare și institutele culturale românești din străinătate.

Proiectul rescrie și regulile privind diferența salarială tranzitorie.

În forma din luna mai, aceasta era raportată la salariul aferent lunii decembrie 2026, nu era acordată personalului angajat după intrarea în vigoare a legii și urma să fie aplicată cel mult până la 31 decembrie 2031.

Noua variantă schimbă complet mecanismul.

Diferența salarială va fi raportată la venitul salarial din luna noiembrie 2026, iar aceasta va fi inclusă în salariul lunar și va face parte din baza de calcul pentru toate drepturile salariale care derivă din acesta.

Și sistemul premiilor de performanță a fost modificat semnificativ.

În proiectul prezentat în primăvară, aceste premii urmau să fie acordate încă din anul 2027 personalului didactic, personalului didactic auxiliar și angajaților din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF).

În forma actualizată, doar personalul didactic și personalul didactic auxiliar vor beneficia de aceste premii imediat după intrarea în vigoare a legii.

Pentru toate celelalte categorii de bugetari, inclusiv angajații ANAF, acordarea premiilor este amânată până în 2028.

Mai mult decât atât, acestea vor putea fi acordate doar dacă România va respecta în anul anterior ținta de deficit bugetar stabilită.

Prin această modificare, Guvernul condiționează direct acordarea bonusurilor de performanță de situația finanțelor publice.

Proiectul introduce și un spor care nu exista în varianta anterioară.

Este vorba despre sporul pentru dezvoltarea capacității fiscal-bugetare la nivelul administrației publice locale, care poate ajunge până la 15% din salariul de bază.

Acesta nu va fi acordat automat tuturor angajaților din administrația locală.

Potrivit proiectului, sporul poate fi acordat doar dacă autoritatea locală respectă anumite limite privind raportul dintre cheltuielile de personal și veniturile proprii.

Scopul acestei măsuri este stimularea unei gestionări mai eficiente a resurselor financiare la nivel local.

Noua lege a salarizării este considerată una dintre cele mai importante reforme administrative din ultimii ani.

Actul normativ stabilește principiile după care vor fi calculate salariile tuturor angajaților plătiți din fonduri publice și urmărește reducerea discrepanțelor salariale existente între diferite categorii de personal.

În același timp, autoritățile încearcă să găsească un echilibru între solicitările sindicatelor și constrângerile impuse de reducerea deficitului bugetar, obiectiv asumat de România în relația cu instituțiile europene.

În paralel cu negocierile politice, proiectul urmează să fie discutat și cu reprezentanții sindicatelor, înainte de aprobarea în Guvern și transmiterea sa în Parlament.

Importanța reformei este dată și de numărul foarte mare al angajaților care lucrează în sistemul public.

Potrivit celor mai recente date oficiale, în luna aprilie 2026 existau 1.274.999 de posturi ocupate în instituțiile și autoritățile publice din România.

Numărul este cu 5.306 posturi mai mic decât în luna ianuarie și cu 2.462 mai redus comparativ cu luna martie 2026.

Față de aceeași perioadă a anului trecut, sistemul bugetar avea cu 31.235 de angajați mai puțin.

Aproximativ 63,9% dintre posturile ocupate, adică 814.590, se regăseau în administrația publică centrală.

Dintre acestea, 600.562 de persoane lucrau în instituții finanțate integral de la bugetul de stat, cu peste o mie de angajați mai puțin față de începutul anului.

Proiectul publicat de Ministerul Muncii nu produce încă efecte juridice, fiind în faza de transparență și consultare.

În perioada următoare, documentul va fi analizat de partidele politice și negociat în continuare cu sindicatele, după care va trebui aprobat de Guvern și transmis Parlamentului pentru dezbatere și adoptare.

Dacă va fi adoptată în forma actuală, noua Lege a salarizării va modifica modul în care sunt calculate veniturile pentru aproape toate categoriile de personal plătit din fonduri publice, va introduce noi reguli privind sporurile și premiile și va reprezenta una dintre reformele-cheie asumate de România prin PNRR, de îndeplinirea căreia depinde deblocarea unei finanțări europene de aproximativ 770 de milioane de euro.