Ce a dus la declinul industriei auto din România. Mii de oameni au rămas fără locuri de muncă

Industria auto, unul dintre motoarele economiei românești și un sector care a atras investiții importante în ultimele decenii, începe să piardă teren. Peste 30.000 de locuri de muncă au dispărut între 2021 și 2025 din companiile analizate de INFINEXA, iar producția de autovehicule din România a scăzut puternic în 2026, chiar într-o perioadă în care piața europeană a crescut. Costurile mai mari cu forța de muncă și energia, marjele reduse ale furnizorilor și transformarea tehnologică a industriei auto se numără printre explicații.

O analiză INFINEXA, realizată pe baza datelor a 2.325 de companii din lanțul auto românesc, arată o situație aparent contradictorie: firmele au ajuns să aibă afaceri mai mari, dar folosesc mai puțini angajați.

Între 2021 și 2025, cifra de afaceri a companiilor analizate a crescut nominal cu 35,1%, de la 154,5 miliarde de lei la 208,8 miliarde de lei. În același timp, în panelul de 1.200 de companii prezente în toți cei cinci ani, numărul salariaților s-a redus cu 30.683, adică 13,7%.

Datele nu arată însă că toate cele peste 30.000 de persoane au fost concediate. Analiza indică reducerea numărului total de salariați, fără a preciza câți au plecat în urma disponibilizărilor, câți au demisionat sau s-au pensionat și câte posturi nu au mai fost ocupate.

Unul dintre cele mai clare semnale vine din producție.

În primele șase luni ale anului 2026, înmatriculările de autoturisme din Uniunea Europeană au crescut cu 5,7% față de perioada similară din 2025. În România, în schimb, producția de autovehicule a scăzut cu 12,7%.

Diferențele sunt importante și la nivelul celor două mari centre de producție auto din țară. La Mioveni, producția a fost cu 17,7% mai mică, iar la Craiova scăderea a fost de aproximativ 7%.

Așadar, problema nu este doar o scădere generală a pieței europene. În perioada analizată, piața UE a crescut, în timp ce România a produs mai puțin.

România a atras timp de ani întregi investiții industriale și datorită costurilor de producție mai reduse față de statele din vestul Europei. Diferența începe însă să se micșoreze.

Costul orar al muncii în industria prelucrătoare din România a crescut cu 64% între 2021 și 2025, potrivit datelor prezentate în raport.

În același timp, energia industrială a costat în România, în a doua jumătate a anului 2025, cu 43% mai mult decât în Spania.

Pentru fabricile care lucrează cu volume mari și marje reduse, diferențele de cost pot conta atunci când grupurile internaționale decid unde vor produce următorul model sau unde vor direcționa o investiție.

Adrian Lotrean, CEO INFINEXA, atrage atenția că problemele sectorului nu trebuie căutate numai în statisticile privind insolvențele.

„Scăderea industriei se reflectă în relocarea fabricilor și pierderea locurilor de muncă. Companiile străine își permit să închidă facilitățile locale și să se mute în afara României”, afirmă acesta.

Situația este sensibilă mai ales în cazul furnizorilor care livrează componente și sisteme direct constructorilor auto.

Marja netă a întregului sector analizat a coborât de la 2,07% în 2021 la 1,70% în 2025. În cazul furnizorilor de rang 1, marja a ajuns la numai 1,29%, iar aproximativ un sfert dintre companiile din această categorie înregistrau pierderi.

Tot furnizorii de rang 1 au suportat cea mai mare parte a reducerii numărului de angajați.

În industria auto, pierderea unui contract sau reducerea comenzilor unui constructor poate avea efecte rapide asupra unei fabrici. Raportul enumeră printre semnalele de deteriorare pierderea nominalizării pentru un nou program de vehicul, reducerea numărului de schimburi la principalul client, scăderea rezultatului operațional, creșterea costurilor de finanțare și amânarea investițiilor în mentenanță.

O altă explicație este transformarea profundă a industriei auto mondiale.

Valoarea unei mașini se mută tot mai mult către tehnologii precum bateriile, electronica de putere și software-ul. România are însă în continuare o industrie auto concentrată în mare măsură pe producție și fabricarea componentelor.

Raportul INFINEXA notează că România nu are în prezent un proiect de producție de celule de baterii la scară industrială.

Această schimbare devine importantă și pentru fabricile care produc componente destinate tehnologiilor auto tradiționale. Pe măsură ce contractele existente ajung la final, furnizorii trebuie să obțină programe noi și să se adapteze noilor generații de automobile.

O particularitate a situației este că declinul nu apare încă spectaculos în statisticile privind insolvențele.

La 31 august 2026, doar 13 dintre cele 936 de companii din principalul perimetru analizat se aflau în insolvență sau concordat preventiv. Dacă sunt luate în calcul și firmele din baza aferentă anului anterior care nu mai apar în cea pentru 2025, numărul ajunge la 26 din 1.077 de companii, adică 2,4%.

Raportul arată însă că între apariția primelor probleme și deschiderea efectivă a unei proceduri de insolvență pot trece între șase și 24 de luni.

Înainte de insolvență pot apărea alte semnale: reducerea numărului de angajați, tăierea investițiilor, restrângerea activității sau diminuarea capitalului de lucru.

Analiza INFINEXA prezintă și scenarii privind evoluția industriei în următorii ani.

Dacă numărul angajaților continuă să scadă cu 2%-3% anual, raportul estimează că alte 12.000-18.000 de locuri de muncă ar putea dispărea până în 2028.

Un scenariu mai sever, bazat pe pierderea unui model major de producție, indică 35.000-40.000 de locuri de muncă mai puține până în 2030 și o reducere cu 27%-36% a producției de autovehicule față de nivelul din 2025. Aceste cifre reprezintă scenarii ale raportului, nu disponibilizări deja anunțate.

Miza este importantă și pentru bugetul statului. Industria auto generează în prezent aproximativ 2,2 miliarde de euro anual din venituri bugetare directe. În scenariul pierderii unui model major de producție, raportul estimează că statul ar putea încasa anual cu 380-530 de milioane de euro mai puțin până în 2030, iar exporturile României s-ar putea reduce cu 2-3 miliarde de euro pe an.