Are șanse să treacă Guvernul Luca Niculescu?

Luca Niculescu începe negocierile pentru formarea unui nou Guvern într-un Parlament în care cele 233 de voturi necesare pentru învestire sunt departe de a fi garantate. AUR și SOS România au anunțat deja că nu îl vor vota, UDMR este dispus să îl susțină în anumite condiții, USR refuză un Executiv controlat de PSD, iar PNL nu a luat încă o decizie. Marea necunoscută rămâne PSD, partid care poate schimba decisiv aritmetica parlamentară.

Președintele Nicușor Dan l-a desemnat luni seară, 5 octombrie, pe diplomatul Luca Niculescu candidat pentru funcția de prim-ministru, susținând că este persoana care are „cele mai mari șanse să întrunească o majoritate”. Niculescu a recunoscut, de altfel, că prima sa misiune va fi tocmai construirea acestei majorități.

Pentru învestirea Cabinetului sunt necesare cel puțin 233 de voturi. Configurația actuală a Parlamentului face imposibilă formarea unei majorități confortabile fără un compromis între partide care, până acum, și-au impus reciproc mai multe „linii roșii”.

Un calcul prezentat înaintea desemnării arăta foarte clar problema: PSD, PNL și UDMR ar putea depăși pragul de învestire, însă tocmai relația dintre PSD și PNL este una dintre marile dificultăți politice. O formulă formată din PNL, USR, UDMR și minorități nu ajunge singură la cele 233 de voturi.

Prin urmare, Luca Niculescu are șanse să treacă de Parlament, dar numai dacă reușește să construiască o formulă care să aducă împreună suficienți parlamentari din tabere care în acest moment se resping reciproc.

Sorin Grindeanu a avut una dintre cele mai dure reacții după desemnare. Liderul PSD a susținut că nominalizarea lui Luca Niculescu „continuă să sfideze matematica parlamentară” și a transmis că social-democrații nu vor oferi „voturi în alb”.

Important însă pentru calculele lui Niculescu este că PSD nu a anunțat categoric că va vota împotriva sa.

Sorin Grindeanu a condiționat poziția partidului de programul și formula guvernamentală și a avertizat că, dacă viitorul Executiv va continua politicile asociate de PSD cu fostul premier Ilie Bolojan, varianta anticipatelor rămâne pe masă. Conducerea PSD se reunește marți, 6 octombrie, de la ora 14.00, pentru a stabili poziția partidului.

Tocmai de aceea, decizia PSD poate fi momentul care va arăta dacă Niculescu are o cale realistă către Palatul Victoria sau dacă începe negocierile fără unul dintre cele mai importante rezervoare de voturi din Parlament.

Nici PNL nu a oferit încă un „da” categoric. Purtătorul de cuvânt al liberalilor, Ionel Bogdan, a transmis că partidul va discuta cu premierul desemnat și va analiza programul de guvernare, prioritățile și echipa de miniștri înainte de a decide cum votează.

Din interiorul PNL au apărut însă deja condiții. Vicepreședintele Alexandru Muraru l-a descris pe Niculescu drept „un om onest”, dar a avertizat că una dintre condițiile liberalilor este ca viitorul Cabinet să nu includă reprezentanți ai taberei PNL care s-a opus conducerii lui Ilie Bolojan. Muraru cere, de asemenea, garanții că PSD nu va ajunge, în formularea sa, într-o poziție de „frânar al reformelor”.

Așadar, PNL nu respinge Guvernul Niculescu, ceea ce reprezintă una dintre portițele prin care premierul desemnat ar putea încerca să-și construiască majoritatea.

USR face o distincție clară între Luca Niculescu și formula politică din spatele său.

Dominic Fritz l-a caracterizat drept „un diplomat respectat” și a anunțat că partidul va analiza programul și echipa propuse. Linia roșie este însă PSD: USR spune că nu va vota un Guvern cu miniștri PSD sau un Cabinet pe care îl consideră controlat de social-democrați.

Această condiție complică serios negocierile. Dacă Niculescu încearcă să atragă PSD în viitoarea formulă guvernamentală pentru a obține voturile social-democraților, riscă să piardă USR.

Cea mai explicită deschidere a venit din partea UDMR.

Liderul deputaților UDMR, Csoma Botond, a declarat că Luca Niculescu este potrivit pentru funcția de premier și că formațiunea ar putea vota Cabinetul său.

UDMR are însă propria linie roșie: nu dorește ca majoritatea pentru învestire să fie construită prin negocieri cu AUR și SOS România. Sprijinul depinde, de asemenea, de programul de guvernare și de formula în care va fi construită majoritatea.

Kelemen Hunor s-a pronunțat și împotriva ideii că anticipatele ar reprezenta soluția imediată, susținând că partidele trebuie să continue negocierile pentru găsirea unei majorități.

În cazul AUR, răspunsul a venit imediat. George Simion a anunțat că formațiunea sa nu va vota Cabinetul Niculescu: „Zero voturi de la AUR!”. Petrișor Peiu a confirmat ulterior că niciun parlamentar AUR nu va susține viitorul Guvern.

Și SOS România, prin Diana Șoșoacă, a anunțat că parlamentarii partidului nu vor acorda votul de învestitură unui Cabinet condus de Luca Niculescu.

Prin urmare, cel puțin la nivelul declarațiilor publice de acum, Niculescu nu își poate construi majoritatea bazându-se pe aceste două formațiuni.

Victor Ponta vede situația diferit. Fostul premier l-a descris pe Luca Niculescu drept un om „onest” și „profesionist” și s-a declarat favorabil nominalizării, dar a avertizat că adevărata problemă va fi sprijinul politic pe care acesta îl va primi.

Ponta consideră că PNL, nu PSD, ar putea deveni principala dificultate pentru Niculescu și s-a întrebat dacă partidele îl vor ajuta efectiv sau îl vor trimite singur să se „descurce” cu actuala criză politică. El a avertizat și asupra variantei unui Cabinet exclusiv tehnocrat, în care partidele ar putea evita ulterior responsabilitatea pentru guvernare.

Traian Băsescu s-a pronunțat chiar înaintea desemnării lui Niculescu pentru varianta care, în cele din urmă, a fost aleasă de Nicușor Dan.

Fostul președinte declara că blocajul dintre partide a devenit atât de mare încât soluțiile s-au redus drastic și că România ar avea nevoie de un premier independent, dar de un Guvern în care partidele să-și asume miniștri.

Băsescu argumenta că AUR condiționează susținerea de participarea la guvernare, președintele exclude AUR, iar între PSD și PNL există la rândul lor incompatibilități politice. În acest context, considera că formula unui independent poate reprezenta punctul de întâlnire.

Exact aceasta este acum misiunea lui Luca Niculescu: să transforme statutul de independent într-un avantaj în negocierile cu partidele.

Siegfried Mureșan, care a încercat la rândul său să formeze un Guvern, a reacționat ironic după desemnarea lui Niculescu, însă și-a îndreptat atacul spre Sorin Grindeanu.

Europarlamentarul PNL a spus că acum se înțelege de ce liderul PSD afirma în ultimele zile că este pregătit să devină premier, susținând că Grindeanu „știa precis că nimeni nu îi va testa pregătirea”.

Reacția arată însă și tensiunea dintre PNL și PSD, exact cele două formațiuni ale căror voturi ar putea fi decisive pentru construirea unei majorități confortabile.

La această oră, Guvernul Luca Niculescu nu are public garantate cele 233 de voturi necesare.

Există însă o diferență importantă față de un candidat respins din start de mai multe dintre partidele care pot construi majoritatea: PNL nu a spus „nu”, UDMR și-a exprimat disponibilitatea de a vota, iar PSD, în ciuda criticilor dure ale lui Sorin Grindeanu, nu a închis definitiv ușa.

Problema este că aceste deschideri vin cu condiții care se bat cap în cap. USR nu vrea un Guvern controlat de PSD, PNL are propriile condiții privind influența social-democraților și luptele interne din partid, iar UDMR refuză o majoritate construită prin negociere cu AUR și SOS.

Așadar, șansa reală a lui Luca Niculescu nu depinde atât de persoana premierului desemnat – față de care chiar și unele dintre partidele sceptice au avut aprecieri – cât de formula de Guvern pe care o va pune pe masă.

Primele negocieri și, mai ales, decizia PSD vor arăta dacă cele 233 de voturi pot fi strânse sau dacă și cea de-a patra încercare de formare a unui Guvern intră în aceeași fundătură parlamentară.

Da. Aș introduce înainte de concluzia articolului un intertitlu separat, ca cititorul să înțeleagă de ce votul pentru Niculescu este atât de important:

România se află fără un Guvern cu puteri depline din 5 mai 2026, când Cabinetul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură. Criza începuse însă încă din aprilie: PSD și-a retras sprijinul politic pentru premier pe 20 aprilie, iar trei zile mai târziu miniștrii social-democrați au demisionat din Executiv.

Moțiunea de cenzură inițiată de PSD, AUR și PACE – Întâi România a fost adoptată pe 5 mai cu 281 de voturi, iar de atunci Guvernul Bolojan funcționează în regim de interimat, cu atribuțiile limitate prevăzute pentru un Executiv demis.

Luca Niculescu este deja a patra persoană desemnată de președintele Nicușor Dan să încerce formarea unui nou Guvern.

Prima nominalizare a fost Eugen Tomac, pe 4 iunie. Acesta nu a mai ajuns la votul Parlamentului și și-a depus mandatul după ce nu a reușit să strângă o majoritate.

A urmat Adrian Veștea, desemnat pe 14 iunie. Cabinetul propus de acesta a ajuns în Parlament pe 22 iunie, dar a obținut numai 189 de voturi favorabile, față de minimum 233 necesare pentru învestire.

După aproape trei luni de blocaj, Nicușor Dan l-a desemnat, pe 17 septembrie, pe europarlamentarul PNL Siegfried Mureșan. Acesta a încercat să formeze un Executiv susținut de PNL, USR și UDMR, însă nici această variantă nu a trecut de Parlament. La votul din 30 septembrie, Guvernul Mureșan a primit 182 de voturi „pentru” și 15 „împotrivă”, rămânând cu 51 de voturi sub pragul necesar. PSD a fost prezent în sală, dar nu a votat, iar parlamentarii AUR nu au participat la vot.

După eșecul lui Mureșan, președintele a convocat din nou partidele la Cotroceni și, pe 5 octombrie, l-a desemnat pe diplomatul Luca Niculescu. Este a patra nominalizare în cinci luni. Șeful statului a explicat că l-a ales pe cel despre care consideră că are cele mai mari șanse să strângă o majoritate și i-a lăsat libertatea să negocieze atât formula politică a Cabinetului, cât și posibilitatea unui Guvern tehnocrat.

Miza depășește însă simpla instalare a unui nou premier. Nicușor Dan a avertizat că prelungirea interimatului afectează inclusiv pregătirea bugetului pentru 2027, rectificarea bugetară, investițiile, cursul de schimb și costul creditării. „E important, e necesar ca România să aibă un guvern, și în termen imediat”, a declarat președintele la desemnarea lui Luca Niculescu.

Niculescu pornește astfel de unde au eșuat ceilalți trei premieri desemnați: trebuie să găsească minimum 233 de parlamentari dispuși să voteze aceeași formulă de Guvern. Diferența este că România a intrat deja în a șasea lună de interimat, iar după respingerea Cabinetelor Veștea și Mureșan, scenariul alegerilor anticipate a revenit tot mai puternic în discuția politică.