De ce ajung unii copii să mănânce doar câteva alimente? Un medic neurolog pediatru spune când refuzul mâncării devine periculos pentru sănătate
Adaugă Actualitate.net la sursele preferate în GoogleAlimentația selectivă la copii poate fi o etapă firească a dezvoltării, dar există și situații în care refuzul anumitor alimente ascunde probleme medicale, emoționale sau comportamentale. De ce unii copii ajung să accepte doar câteva feluri de mâncare, cum influențează anxietatea de separare comportamentul alimentar și când trebuie părinții să solicite ajutorul unui specialist? Acestea au fost câteva dintre întrebările discutate în cadrul conferinței „Lucruri care nu se spun”, organizată de Școala Primară Greenkid Brașov, la care au participat Delia Sandu, profesor de formare și fondator Greenkid, și Maria Lupu, medic neurolog pediatru.

Refuzul alimentelor nu indică întotdeauna o problemă de sănătate. Uneori, comportamentul este legat de preferințele copilului, alteori de starea sa emoțională sau de dificultatea de a se adapta unui mediu nou.
Subiectul a fost adus în discuție la conferința „Lucruri care nu se spun”, pornind de la preocupările părinților din comunitatea Greenkid. Una dintre întrebări a vizat situațiile în care copiii ajung să accepte un număr foarte mic de alimente și ce pot face adulții pentru a preveni agravarea problemei.
Delia Sandu, profesor de formare și fondator Greenkid, a explicat că refuzul mâncării poate apărea inclusiv în perioada de acomodare la grădiniță, pe fondul anxietății de separare.
„De multe ori, partea de mâncat este acceptată atunci când copilul acceptă, încetul cu încetul, ideea că este bine acolo unde se află și că, oricum, mami sau tati vine după el”, a explicat Delia Sandu.
Aceasta a vorbit și despre propria experiență de mamă a unui copil foarte selectiv alimentar, care cântărea doar 8,5 kilograme la vârsta de doi ani și ceva.
„Într-adevăr, miza devenise alimentația și mi-am dat seama că, cu cât pun mai multă tensiune acolo, cu atât rezistența crește”, a mărturisit fondatoarea Greenkid.
Maria Lupu: „Trebuie să reducem presiunea și să nu ne panicăm”
Medicul neurolog pediatru Maria Lupu a atras atenția că una dintre greșelile frecvente ale părinților este transformarea fiecărei mese într-un motiv de îngrijorare.
Atunci când copilul are greutatea și înălțimea corespunzătoare, iar dezvoltarea sa este normală, refuzul ocazional al alimentelor nu reprezintă automat un semnal de alarmă.
„Trebuie să reducem presiunea și să nu ne panicăm dacă un copil cu greutate și înălțime normale mai refuză câteva mese. De multe ori, panica și obsesia sau fixația părinților pe subiectul mâncatului creează o presiune inutilă, care nu face decât să alimenteze problema și cercul vicios”, a explicat Maria Lupu.
Specialista a subliniat că preferințele alimentare sunt firești și în cazul copiilor, la fel ca în cazul adulților.
„Este în regulă. Nu trebuie să mănânce copilul tot. Noi încă ne ascundem câte o ciocolată după ce mâncăm un măr, iar copilul trebuie să mănânce broccoli cu supă-cremă la fiecare masă.”
Problemele apar atunci când selectivitatea devine atât de accentuată încât copilul ajunge să accepte doar câteva preparate, iar restricțiile îi afectează creșterea și dezvoltarea.
Copiii care acceptă doar cinci alimente. Când este necesară intervenția medicului
În cadrul conferinței, Delia Sandu a ridicat problema copiilor care elimină treptat alimente din meniu, până când ajung să consume doar câteva feluri de mâncare.
Maria Lupu a relatat cazul unui copil neurodivergent care accepta numai cinci preparate, explicând că asemenea restricții severe pot necesita intervenții specializate.
Medicul a precizat însă că selectivitatea alimentară nu trebuie asociată automat cu o tulburare. Important este impactul asupra sănătății copilului.
„Dincolo de preferințele personale, care pot exista, dacă alimentația devine atât de restrictivă încât afectează dezvoltarea copilului, greutatea și creșterea lui, deja este nevoie de investigații.”
Potrivit specialistei, refuzul alimentar poate avea cauze digestive, medicale, psihologice sau comportamentale. Evaluarea poate include investigații pediatrice și gastroenterologice, precum și consulturi psihologice sau psihiatrice, în funcție de situație.
„Când vorbim despre copii care nu mai iau în greutate și sunt extrem de restrictivi în privința alimentației, aceștia trebuie să ajungă la un specialist.”
Maria Lupu a avertizat că o alimentație foarte limitată poate favoriza apariția anemiilor, a carențelor nutriționale și a deficitelor de vitamine.
Discuția din cadrul conferinței organizate de Școala Primară Greenkid Brașov a evidențiat astfel două situații diferite: copilul care refuză ocazional anumite alimente și are nevoie de răbdare, fără presiune suplimentară, și copilul ale cărui restricții alimentare afectează creșterea sau dezvoltarea și care trebuie evaluat de un specialist.
Mesajul transmis părinților este că refuzul mâncării nu trebuie transformat într-o luptă permanentă, dar nici ignorat atunci când apar semne că sănătatea copilului poate fi afectată.















