Trump a stabilit la telefon cu Putin soarta Ucrainei. Președintele rus a fost de acord să negocieze încetarea războiului

Donald Trump a declarat că a convenit cu Vladimir Putin în privința unor negocieri pentru a intermedia un armistițiu în Ucraina. După această discuție, secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a spus că Ucraina va trebui să cedeze teritorii și să renunțe la aderarea la NATO pentru a ajunge la un acord, ceea ce îngrijorează Kievul și aliații europeni.

Într-o postare pe rețelele sociale, Trump a spus că a avut o „convorbire telefonică lungă și extrem de productivă” cu Vladimir Putin și că au ajuns la un consens, astfel că „echipele noastre să înceapă imediat negocierile”. De altfel, președintele Statelor Unite și Putin au stabilit că se vor vizita reciproc.

„Așa cum am fost de acord amândoi, vrem să oprim milioanele de morți din războiul Rusia-Ucraina”, a scris Trump pe TruthSocial. „Președintele Putin chiar a folosit sloganul foarte puternic al campaniei mele: «BUN SIMȚ». Credem amândoi foarte mult în acest principiu. Am convenit să lucrăm împreună, foarte strâns, inclusiv să ne vizităm națiunile.”, a scris Trump pe X.

Kremlinul a confirmat convorbirea și invitațiile reciproce, ceea ce ar putea marca prima vizită a unui președinte american în Rusia din 2009 și prima vizită a lui Putin în SUA din 2015.

În declarația oficială, Kremlinul a menținut o poziție maximalistă, Putin afirmând că „a menționat necesitatea de a elimina cauzele profunde ale conflictului și a fost de acord cu Trump că o soluție pe termen lung poate fi atinsă prin negocieri pașnice”.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski – cel puțin în public – și-a exprimat sprijinul pentru negocieri miercuri, afirmând că el și Trump au avut o conversație „semnificativă” la telefon. „Nimeni nu își dorește pacea mai mult decât Ucraina”, a scris el, făcând referire la oprirea războiului cu Rusia.

„Împreună cu SUA, trasăm următorii pași pentru a opri agresiunea rusă și a asigura o pace durabilă și sigură. Așa cum a spus președintele Trump, să facem acest lucru.”

Donald Trump a declarat că discuția a decurs „foarte bine” și că Zelenski urmează să se întâlnească vineri cu vicepreședintele JD Vance și secretarul de stat Marco Rubio, în marja Conferinței de Securitate de la München.

Poziția de negociere a SUA a fost expusă la Bruxelles, unde secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a declarat public că Ucraina trebuie să recunoască faptul că nu poate recupera toate teritoriile ocupate de Rusia.

„Trebuie să începem prin a recunoaște că revenirea la granițele Ucrainei din 2014 este un obiectiv nerealist”, a spus Hegseth, conturând o poziție inițială pentru orice negocieri de pace cu Rusia.

„Urmărirea acestui obiectiv iluzoriu nu va face decât să prelungească războiul și să provoace mai multă suferință”, a adăugat el, deși această declarație poate fi interpretată ca o recunoaștere de facto a anexării Crimeei și a unei mari părți din Donbas de către Rusia.

Kievul ar putea obține pacea doar prin „garanții de securitate solide”, însă Hegseth a exclus aderarea Ucrainei la NATO. În schimb, securitatea ar trebui asigurată de „trupe europene și non-europene capabile”, care, a subliniat el, nu vor proveni din SUA.

Hegseth a adăugat că orice trupe britanice sau europene desfășurate în Ucraina nu ar face parte dintr-o misiune NATO și nu ar fi acoperite de garanția articolului 5 al alianței, ceea ce înseamnă că s-ar baza pe sprijinul statelor participante.

Deși Hegseth a schițat unele poziții pentru obținerea păcii în Ucraina, puțini experți cred că au existat progrese diplomatice reale. Rusia, care a câștigat teren pe front, rămâne dornică să își consolideze avantajul și a cerut ca Ucraina să cedeze și mai multe teritorii și, practic, să fie demilitarizată ca parte a unui acord.

Cerințele Rusiei ar putea reflecta cele formulate înainte de invazia sa pe scară largă din 2021: ca Ucraina să adopte un statut de neutralitate și ca NATO să înceteze desfășurarea de arme în statele membre care s-au alăturat alianței după 1997. Aceasta include mare parte din Europa de Est, inclusiv Polonia și statele baltice – Letonia, Lituania și Estonia.

În decembrie, Putin a afirmat, de asemenea, că va insista ca Ucraina să adopte un statut neutru și să implementeze un anumit grad de demilitarizare, cerând, totodată, ca Occidentul să ridice sancțiunile impuse Rusiei.

Kievul a respins în trecut aceste cereri, iar administrația Biden a declarat anterior că va fi la latitudinea Ucrainei să decidă când să inițieze negocieri de pace.

La începutul acestei săptămâni, Zelenski a declarat pentru The Guardian că Europa nu poate oferi Ucrainei garanții de securitate solide fără implicarea SUA. „Garanțiile de securitate fără America nu sunt reale”, a spus el.

O forță multinațională de descurajare desfășurată în Ucraina după un armistițiu ar trebui să fie alcătuită din 100.000 - 150.000 de soldați, a spus Zelenski, deși acest număr ar fi mult mai mic decât cei peste 600.000 de soldați ruși aflați în teritoriile ocupate din Ucraina.

„Europa nu poate desfășura o astfel de forță în acest moment”, a spus un diplomat european senior pentru The Guardian. „Dar nu putem forța SUA să trimită trupe. Așa că trebuie să acceptăm această realitate și să găsim o soluție.”

Un alt diplomat european de rang înalt a descris poziția SUA, expusă de Hegseth, drept o capitulare prematură, întrebând ce ar mai rămâne de negociat. Persoana a mai spus că disponibilitatea de a face concesii din partea Ucrainei ar încuraja Rusia să ceară și mai mult în viitoarele negocieri.

În rezumatul convorbirii, Zelenski a sugerat că Ucraina analizează un acord cu SUA privind un nou „parteneriat de securitate, cooperare economică și resurse”. Aceasta a urmat unei întâlniri între Zelenski și secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, care a vizitat Kievul pentru a discuta despre accesul american la minerale rare, resurse energetice și active din domeniul energiei, potrivit Reuters.

SUA au sugerat că ar putea obține acces la metale rare, esențiale pentru industrii de vârf, în schimbul continuării sprijinului militar pentru Ucraina.

Evoluțiile rapide au alarmat Europa, deoarece Putin și Trump par să negocieze viitorul securității continentului fără implicarea europenilor, scrie The Guardian.

O forță multinațională de descurajare staționată în Ucraina după un acord de încetare a focului ar trebui să aibă între 100.000 și 150.000 de militari, a declarat Zelenski, deși acest număr ar fi mult mai mic decât cei peste 600.000 de soldați ruși aflați pe teritoriul ocupat al Ucrainei.

„Europa nu poate desfășura o astfel de forță în acest moment”, a declarat un diplomat european de rang înalt pentru The Guardian. „Dar nici nu putem forța SUA să trimită trupe. Așa că trebuie să acceptăm acest lucru și să găsim soluții.”

Un alt diplomat european de rang înalt a calificat poziția exprimată de Hegseth drept o capitulare prematură, întrebând ce ar mai rămâne de negociat. Acesta a adăugat că disponibilitatea Ucrainei de a face concesii ar încuraja Rusia să ceară și mai mult în viitoarele negocieri.

În relatarea conversației sale cu oficialii americani, Zelenski a sugerat că Ucraina analizează un acord cu SUA privind un nou „parteneriat în domeniul securității, cooperării economice și resurselor”. Declarația vine după o întâlnire între Zelenski și secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, care a vizitat Kievul pentru a discuta despre accesul SUA la minerale rare, resurse energetice și active din sectorul energetic, potrivit Reuters.

SUA au indicat că vor încerca să obțină acces la metale rare – esențiale pentru industrii precum computerele, bateriile și noile tehnologii energetice – în schimbul continuării ajutorului militar pentru Ucraina.

Evoluțiile rapide au stârnit îngrijorări în Europa, unde există temeri că Putin și Trump negociază viitorul securității continentului fără ca liderii europeni să fie consultați.

„Dacă Europa este responsabilă pentru securitatea Ucrainei și ar putea chiar să trimită trupe [în cadrul unui acord de încetare a focului], atunci trebuie să avem un loc la masa negocierilor și să fim consultați de americani”, a declarat un oficial european. „Și nu am fost consultați.”

Miniștrii europeni de externe și-au reafirmat sprijinul pentru Ucraina în cadrul unei reuniuni a aliaților țării, organizată miercuri la Paris. Ministrul german de externe, Annalena Baerbock, a declarat că interesele Ucrainei trebuie protejate în viitoarele negocieri dintre Moscova și Washington.

Ministrul francez de externe, Jean Noël-Barrot, a cerut participarea directă a Europei la aceste discuții, afirmând că „nu va exista o pace justă și durabilă în Ucraina fără participarea europenilor.”

Anunțul lui Trump a venit în urma unui schimb de prizonieri între SUA și Rusia, care i-a implicat pe Marc Fogel, un profesor american arestat la Moscova pentru acuzații legate de droguri, și Alexander Vinnik, reținut în 2017 în Grecia pentru fraudă cu criptomonede și ulterior extrădat în SUA.

Acordul a fost intermediat de Witkoff, emisarul lui Trump pentru Orientul Mijlociu, care a fost acum desemnat drept unul dintre cei mai apropiați aliați ai săi în echipa ce va conduce negocierile cu Rusia.

Echipa americană de negociere va include secretarul de stat Marco Rubio, directorul CIA John Ratcliffe, consilierul pentru securitate națională Michael Waltz, ambasadorul și Witkoff.

O absență notabilă din echipa de negociere este generalul Keith Kellogg, pe care Trump îl desemnase anterior drept emisar special pentru Ucraina și Rusia și care se afla în proces de consultare cu liderii europeni cu privire la viitoarele negocieri.

Totuși, puțini au fost convinși că el vorbește direct în numele lui Trump și nu a oferit detalii concrete, dincolo de „credința sa profundă” că Trump este persoana potrivită pentru a negocia acordul, a declarat un oficial.