Trump caută disperat soluții la criza din Strâmtoarea Hormuz. Sunt pregătite SUA pentru război?

Schimbările de direcție ale lui Trump în strategia privind Strâmtoarea Hormuz ridică semne de întrebare despre pregătirea SUA pentru război.

Aflat în război cu Iranul, președintele Donald Trump trece printr-o listă tot mai disperată de opțiuni în căutarea unei soluții la criza din Strâmtoarea Hormuz. A oscilat de la apeluri pentru securizarea rutei maritime prin mijloace diplomatice la ridicarea sancțiunilor, pentru ca acum să escaladeze conflictul până la o amenințare directă la adresa infrastructurii civile din Republica Islamică, scrie APnews.com.

Trump și aliații săi susțin că au fost întotdeauna pregătiți pentru scenariul în care Iranul ar bloca strâmtoarea. Totuși, strategia ezitantă a președintelui republican a alimentat criticile potrivit cărora caută cu disperare o ieșire, după ce a intrat în război fără un plan clar de retragere. Sâmbătă a venit cu cea mai recentă încercare: un ultimatum adresat Iranului — redeschiderea strâmtorii în 48 de ore, în caz contrar Statele Unite urmând să „distrugă” centralele electrice ale țării.

Consilierii lui Trump au apărat amenințarea, descriind-o drept o tactică dură menită să forțeze Iranul să cedeze. Criticii au prezentat-o însă drept dovada eșecului unui președinte care a calculat greșit ce ar fi fost necesar pentru a ieși dintr-o criză geopolitică profundă.

„A pierdut controlul asupra războiului și este în panică”, a declarat senatorul Chris Murphy, democrat din Connecticut, reacționând la postarea lui Trump.

Timp de aproximativ o săptămână, Trump și-a schimbat în mod repetat abordarea față de această rută maritimă vitală pentru transportul global de petrol și gaze. Presiunea asupra sa crește, în contextul în care explozia prețurilor la petrol zdruncină piețele internaționale și afectează consumatorii americani cu doar câteva luni înaintea unor alegeri de la jumătatea mandatului considerate cruciale.

Weekendul trecut, Trump a încercat o soluție diplomatică, cerând formarea unei noi coaliții internaționale care să trimită nave de război în strâmtoare.

Aliații au refuzat. Trump a afirmat apoi că Statele Unite s-ar putea descurca și singure. Vineri, a sugerat că alte state vor trebui să preia responsabilitatea, în timp ce SUA caută o cale de ieșire. Câteva ore mai târziu, a indicat că ruta maritimă se va „redeschide singură”, într-un fel sau altul.

„Nu poți să te retragi dintr-odată după ce tu ai creat situația și să te aștepți ca alții să preia totul de acolo”, a declarat senatorul Thom Tillis, republican din Carolina de Nord, la emisiunea „This Week” de la ABC.

Vineri, Departamentul Trezoreriei condus de Trump a făcut cea mai recentă încercare de a tempera creșterea prețurilor la carburanți, ridicând sancțiunile asupra unei părți din petrolul iranian pentru prima dată în ultimele decenii. Măsura a redus o parte din presiunea pe care Washingtonul a folosit-o tradițional ca pârghie împotriva Teheranului.

Obiectivul era introducerea a milioane de barili suplimentari de petrol pe piața globală. Nu este însă clar în ce măsură acest lucru ar putea reduce prețurile la pompă sau cum ar putea administrația americană împiedica Iranul să profite financiar de reluarea vânzărilor.

Anterior, administrația ridicase temporar sancțiunile și asupra unei părți din petrolul rusesc.

Ultimatumul lui Trump, transmis în timp ce își petrecea weekendul în Florida, conține o amenințare de o agresivitate remarcabilă. Mesajele sale anterioare se concentrau în principal pe succesul SUA în lovirea forțelor aeriene, a marinei și a capacităților iraniene de producție de rachete. De această dată, ținta amenințată este infrastructura energetică ce alimentează spitale, locuințe și alte obiective civile.

Postarea sa de pe rețelele de socializare — 51 de cuvinte, multe scrise cu majuscule — nu părea să fi trecut prin analiza juridică atentă necesară pentru a justifica un atac asupra infrastructurii civile, a declarat Geoffrey Corn, profesor de drept la Texas Tech University și locotenent-colonel în retragere al armatei americane, care a activat ca jurist militar.

„Cu siguranță lasă impresia de «gata, foc, țintește»”, a spus Corn despre schimbările de strategie ale lui Trump.

„Și-a supraestimat capacitatea de a controla evenimentele după ce a dezlănțuit acest torent de violență.”

Un astfel de atac de amploare ar constitui, cel mai probabil, o crimă de război, a avertizat Corn. Pentru comandanții militari, o asemenea situație ar putea însemna alegerea între executarea unui ordin ilegal, susceptibil de a constitui crimă de război, și refuzul acestuia, cu riscul unor sancțiuni penale pentru nesupunere deliberată.

Legile războiului nu interzic explicit atacurile asupra centralelor electrice, însă o asemenea tactică este permisă doar dacă o analiză stabilește că avantajele militare depășesc prejudiciile produse civililor, spun specialiștii în drept. Este considerat un prag foarte greu de atins, întrucât regulile conflictelor armate sunt concepute, în esență, pentru a separa țintele civile de cele militare.

Ambasadorul Iranului la ONU a avertizat, într-o scrisoare adresată Consiliului de Securitate, că țintirea deliberată a centralelor electrice ar fi în mod inerent nediscriminatorie și ar constitui o crimă de război, potrivit agenției de stat IRNA.

Casa Albă s-a confruntat deja cu reacții intense după ce Statele Unite au fost considerate responsabile pentru un atac cu rachetă asupra unei școli primare din Iran, soldat cu peste 165 de morți.

Trump a oferit puține detalii despre centralele care ar putea fi vizate și despre modul în care ar urma să fie lovite. El i-a dat Iranului termen până luni să redeschidă strâmtoarea, avertizând că, în caz contrar, SUA vor ataca „diverse CENTRALE ELECTRICE, ÎNCEPÂND CU CEA MAI MARE!”

Echipa lui Trump i-a sărit în apărare duminică, încercând să justifice posibilitatea unei lovituri asupra rețelei energetice iraniene.

Mike Waltz, ambasadorul SUA la Națiunile Unite, a afirmat că Garda Revoluționară iraniană controlează o mare parte din infrastructura țării și o folosește pentru a susține efortul de război. El a spus că printre țintele potențiale s-ar putea număra „centrale termoelectrice pe gaz și alte tipuri de centrale”.

Într-o intervenție la Fox News, Waltz a spus că vrea să anticipeze „lamentările” comunității internaționale, catalogând Garda Revoluționară drept organizație teroristă. „Președintele nu glumește”, a afirmat el.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, care s-a apropiat puternic de Trump, a încercat să calmeze tensiunile. El a spus că înțelege furia președintelui american și a subliniat că peste 20 de țări „se reunesc pentru a pune în aplicare viziunea sa” privind redeschiderea cât mai rapidă a strâmtorii.

Ambasadorul Israelului la Washington, Yechiel Leiter, a avertizat împotriva unui atac total de tipul celui amenințat de Trump. „Vrem să lăsăm totul intact în țară, astfel încât oamenii care vor veni după acest regim să poată reconstrui și reface statul”, a declarat el pentru emisiunea „State of the Union” de la CNN.

Amenințarea lui Trump s-ar putea dovedi contraproductivă: dacă va fi pusă în aplicare, liderii iranieni au transmis că vor închide complet strâmtoarea și vor riposta împotriva infrastructurii americane și israeliene.