Sume exorbitante pentru chiriile la stat. Înalta Curte, 182.000 de euro. CSM, 40.000 de euro

Înalta Curte de Casație și Justiție achită lunar peste 182.000 de euro pentru sediul său temporar din Capitală, închiriat de la Camera de Comerț și Industrie a României. În același timp, Consiliul Superior al Magistraturii plătește aproape 40.000 de euro pe lună pentru două imobile din Calea Plevnei.

Înalta Curte de Casație și Justiție funcționează din iulie 2023 într-un sediu închiriat de pe bulevardul Octavian Goga, aparținând Camerei de Comerț și Industrie a României. Decizia a fost luată după ce clădirea din strada Batiștei a intrat în renovare.

Potrivit răspunsului transmis G4Media.ro, chiria plătită lunar de Înalta Curte se ridică la 182.059,82 de euro, sumă care include TVA, servicii și utilități. Astfel, în 24 de luni, instanța supremă a achitat deja peste 4,3 milioane de euro. În perioada august – decembrie 2025, instituția va mai plăti suplimentar peste 910.000 de euro.

Camera de Comerț și Industrie a României, condusă de Mihai Daraban, este proprietara clădirii.

În februarie 2025, DNA a pus sub acuzare firma Global Defense Logistics, unde Mihai Daraban deține 10% din acțiuni, pentru dare de mită către reprezentanți ai bazei NATO de la Kogălniceanu. Procurorii susțin că reprezentanții companiei ar fi promis 200.000 de dolari unui funcționar al bazei, pentru a obține un contract de peste 9 milioane de euro privind alimentarea cu combustibil a navelor. Din această sumă, ar fi fost plătiți efectiv 130.000 de euro, scrie G4Media.

Dosarul este investigat de DNA împreună cu „investigatori din cadrul Departamentului Apărării al Statelor Unite ale Americii – Serviciul de Investigații Penale al Apărării (D.C.I.S.) și Serviciul Naval de Investigații Penale (N.C.I.S.)”, conform comunicatului oficial.

După apariția informațiilor, Mihai Daraban a declarat că nu are nicio implicare în activitatea firmei.

În structura Camerei de Comerț figurează și Adina Florea, fost procuror-șef al Secției Speciale, în prezent pensionară, care ocupă funcția de director executiv al Departamentului Juridic.

Consiliul Superior al Magistraturii funcționează de ani buni în două clădiri din Calea Plevnei. Pentru acestea, instituția plătește lunar 39.700,46 de euro, conform datelor oficiale transmise aceleiași publicații.

Pentru sediul principal din Calea Plevnei 141B, cu o suprafață de 3.415 metri pătrați, chiria se ridică la aproape 34.000 de euro, adică 9,9 euro pe metru pătrat, fără TVA. Pentru al doilea imobil, din Calea Plevnei 139, costul este de circa 5.900 de euro pe lună, chiria pe metru pătrat fiind de 7,5 euro.

CSM a precizat că responsabilitatea pentru lipsa unui sediu propriu revine Guvernului, care nu a pus la dispoziție o clădire.

Pentru cele două imobile din Calea Plevnei, CSM are încheiate 15 contracte de închiriere cu persoane fizice și juridice. Numele a șapte proprietari persoane fizice nu au fost dezvăluite pe motiv de protecție a datelor, dar au fost făcute publice firmele cu care s-au semnat contracte pentru sediul principal: AIM Invest Office SRL, Fortex Com SRL, Vladexim Star SRL, Teprom Imobil SRL, Ital Office Invest SRL, PC Imobiliaria SRL și Timea Properties SRL. Pentru sediul secundar, contractul este încheiat cu firma ASTI Control SA.

Potrivit informațiilor oficiale, aceste companii aparțin unor persoane precum Ion Mustăcioară (AIM Invest Office SRL), Laurențiu Dorel Floria (Fortex Com SRL), Gabi Gheorghe și Larisa Aura Motoc (Vladexim Star SRL), Dumitru Țepuș (Teprom Imobil SRL), Constantin Petroiu și Sonia și Albertelli Renato (Ital Office Invest SRL), Anca Aninoiu (PC Imobiliaria SRL). Firma Timea Properties este deținută de Andrei Cristian și Mariana Elena Topor.

Problema chiriilor plătite de instituțiile judiciare nu este nouă. În trecut, DIICOT achita 56.500 de euro pe lună pentru sediul din Calea Griviței. Ulterior, instituția a cumpărat un imobil propriu în apropierea Tribunalului București, pentru aproximativ 17 milioane de euro.

În paralel, statul român, prin ANAF și ANABI, întâmpină dificultăți în executarea hotărârilor definitive de confiscare a imobilelor. În multe cazuri, clădirile obținute nu sunt reutilizate pentru interes public, ci vândute. Un exemplu este blocul turn Grivco, confiscat în dosarul Dan Voiculescu, dar vândut de ANAF în 2019 către Antena Group pentru suma de 10 milioane de euro.