Laura Codruța Kövesi, dezvăluiri la final de mandat despre ce se întâmplă la Bruxelles: „Unii politicieni se cred deasupra legii”

Laura Codruța Kövesi își încheie mandatul de șapte ani la conducerea Parchetului European cu un avertisment privind viitorul instituției. Într-un interviu acordat publicației POLITICO, fosta șefă a DNA vorbește despre presiunile politice, lipsa banilor, anchetele care ating persoane influente și diferențele dintre modul în care este privită justiția în România și la Bruxelles. Kövesi susține că Parchetul European riscă să fie slăbit tocmai pentru că investighează fraude și persoane cu influență politică.

Laura Codruța Kövesi se pregătește să părăsească funcția de procuror-șef european, după șapte ani în care a condus instituția responsabilă de investigarea infracțiunilor care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene. Mandatul său se încheie vineri, 30 octombrie 2026, iar conducerea Parchetului European va fi preluată de procurorul german Andrés Ritter.

Într-un interviu publicat miercuri, 28 octombrie, de POLITICO, Kövesi face un bilanț al activității sale și atrage atenția că independența procurorilor poate fi afectată nu doar prin intervenții politice directe, ci și prin decizii administrative, întârzieri legislative și finanțare insuficientă.

Una dintre cele mai importante declarații ale fostei șefe DNA privește riscul ca instituția pe care a construit-o să își piardă treptat capacitatea de a investiga fraudele europene.

Kövesi face referire la serialul danez Borgen și la ideea că, la Bruxelles, avertismentele pot rămâne fără ecou, chiar și atunci când sunt formulate de persoane aflate în funcții importante.

Procurorul-șef european spune că se teme de o slăbire graduală a instituției, ca urmare a faptului că anchetele sale afectează interese influente.

Problemele pe care le identifică sunt concrete. Potrivit declarațiilor sale, Parchetul European ar avea nevoie de 230 de procurori europeni delegați, însă resursele disponibile acoperă doar 180 de posturi.

În Polonia, de exemplu, necesarul stabilit era de 24 de procurori, dar numărul acestora este de numai 15. Kövesi a criticat și faptul că, pentru activitățile din Ungaria, Comisia Europeană ar fi propus doar jumătate din bugetul solicitat.

Fosta șefă DNA consideră că aceste diferențe afectează capacitatea instituției de a răspunde volumului tot mai mare de dosare.

O altă parte importantă a interviului privește comportamentul unor oficiali europeni în relația cu procurorii.

Kövesi afirmă că, înainte de a ajunge la conducerea Parchetului European, se aștepta ca instituțiile de la Bruxelles să funcționeze diferit față de cele din România.

Experiența ultimilor ani i-ar fi arătat însă că statutul politic și poziția ocupată de anumite persoane pot îngreuna desfășurarea investigațiilor.

Fosta șefă DNA explică faptul că, în România și în alte state europene, persoanele chemate de procurori înțeleg, în general, obligația de a se prezenta pentru a da declarații. La Bruxelles, susține ea, există situații în care oficialii nu manifestă aceeași disponibilitate.

Această atitudine poate împiedica finalizarea unor anchete, mai ales atunci când sunt implicate persoane importante, politicieni cunoscuți sau oameni de afaceri cu legături politice.

Kövesi a subliniat că dificultățile nu apar exclusiv în relația cu politicienii, ci și din cauza conflictelor de competență care pot limita intervenția procurorilor europeni.

În timpul interviului, jurnaliștii POLITICO au adus în discuție și investigația cunoscută drept Pfizergate, referitoare la negocierile pentru achiziția vaccinurilor anti-COVID-19.

În 2024, Parchetul European a preluat de la autoritățile belgiene investigația privind posibile infracțiuni legate de negocierile dintre președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și directorul general al Pfizer, Albert Bourla.

Potrivit unei surse citate de POLITICO, Ursula von der Leyen nu ar fi oferit încă o declarație în persoană procurorilor europeni, deși ar fi fost convocată.

Întrebată dacă observațiile sale despre oficialii care nu se prezintă în fața procurorilor se referă la această investigație, Kövesi a refuzat să comenteze un dosar concret.

Comisia Europeană a transmis, prin purtătorul de cuvânt Thomas Regnier, că a cooperat cu Parchetul European pentru clarificarea faptelor și că Ursula von der Leyen a rămas disponibilă să răspundă întrebărilor, în limitele responsabilităților și programului său.

Investigația nu reprezintă o constatare a vinovăției persoanelor vizate.

Interviul abordează și dosarul OPEKEPE din Grecia, care privește presupuse fraude cu subvenții agricole europene.

Kövesi susține că autoritățile și procurorii europeni au întâmpinat presiuni în contextul acestei investigații, iar o parte dintre criticile formulate împotriva instituției au urmărit, în opinia sa, mutarea atenției de la faptele cercetate către acuzații de implicare politică.

Potrivit acesteia, fonduri destinate fermierilor ar fi ajuns la persoane care pretindeau că desfășoară activități agricole, iar banii ar fi fost folosiți pentru cheltuieli personale, inclusiv călătorii costisitoare și autoturisme de lux.

Procurorul-șef european respinge ideea că anchetele ar trebui suspendate sau amânate atunci când se apropie alegerile.

Ea explică faptul că activitatea procurorilor nu poate fi organizată în funcție de calendarele electorale ale statelor membre, deoarece în Europa există permanent campanii și competiții politice.

Kövesi a vorbit și despre situația a trei procurori europeni delegați din Grecia, ale căror mandate au fost limitate la doi ani, deși Parchetul European recomandase cinci ani. Ea a prezentat această situație drept una dintre cele mai evidente încercări de intimidare a instituției.

Fosta șefă DNA consideră că atitudinea unor politicieni față de justiție se schimbă atunci când investigațiile ajung să îi privească personal sau să afecteze persoane din anturajul lor.

Potrivit acesteia, susținerea publică pentru independența procurorilor poate dispărea în momentul în care anchetele vizează oameni cu influență.

Kövesi susține că, în asemenea situații, procurorii ajung să fie acuzați de abuzuri și de interese politice, iar instituțiile încep să se confrunte cu propuneri de reducere a atribuțiilor sau a finanțării.

În privința acuzațiilor potrivit cărora Parchetul European ar afecta suveranitatea națională, Kövesi afirmă că investigarea infracțiunilor transfrontaliere oferă, dimpotrivă, o protecție suplimentară cetățenilor.

Ea argumentează că organizațiile criminale profită de diferențele dintre sistemele judiciare naționale, în timp ce cooperarea europeană permite identificarea unor fraude care depășesc granițele unui singur stat.

La finalul mandatului, Kövesi consideră că Parchetul European a produs schimbări importante în investigarea infracțiunilor care afectează bugetul Uniunii Europene.

Datele instituționale arată că numărul investigațiilor active a crescut de la 515 în 2021 la 3.602 la sfârșitul anului 2025. În aceeași perioadă, valoarea activelor înghețate raportate a crescut de la 147,3 milioane de euro la 1,13 miliarde de euro.

Comisia Europeană a evaluat pozitiv activitatea instituției, în special capacitatea sa de a investiga fraude transfrontaliere.

Întrebată ce ar schimba dacă ar avea posibilitatea să înceapă din nou mandatul, Kövesi a răspuns că ar proceda la fel, sugerând că schimbările ar trebui să vină mai degrabă din partea celor cu care instituția colaborează.

În privința viitorului său profesional, fosta șefă DNA a evitat să ofere indicii despre o eventuală revenire în România sau despre o altă funcție europeană.

Laura Codruța Kövesi a preferat să își concentreze ultimele declarații asupra viitorului Parchetului European și a provocărilor pe care le va avea de înfruntat succesorul său.

După șapte ani la conducerea instituției, Laura Codruța Kövesi lasă în urmă un Parchet European cu un număr tot mai mare de investigații, dar și cu probleme de finanțare, organizare și cooperare instituțională care, potrivit avertismentelor sale, pot afecta independența și eficiența procurorilor.