Situl istoric „După Ziduri”, distrus după reparațiile Primăriei Brașov? George Scripcaru: „Lucrurile sunt în regulă ca și procedură și etapă”. Ministerul Culturii: „Nu s-a respectat acordul. DJC Brașov a solicitat oprirea de urgență a lucrărilor”
Luna decembrie a început pentru brașoveni cu două proteste de amploare împotriva municipalității, care a demarat de câteva luni lucrări în zona de După Ziduri, parte a patrimoniului oraşului. Strada „După Ziduri”, așa cum este numită de secole, este un loc pe care nu doar turiștii îl traversează zilnic, ci și mii de brașoveni. Locul încărcat cu istorie și cu o valoare arhitecturală deosebită, care datează din secolul al XIV – lea, este considerat o emblemă a Brașovului, iar locuitorii micului oraș dintre munți sunt fără doar și poate unii dintre cei mai vocali atunci când vine vorba de schimbările pe care primăria le propune în ceea ce privește conservarea siturilor arheologie.

Sute de brașoveni au fost prezenți la cele două proteste organizate pe strada „După ziduri” în dimineața zilei de 4 decembrie, la ora 10:00, respectiv ora 17:00. La fața locului a fost nelipsit și fostul primar al Brașovului, Allen Coliban, care a chemat Poliția pentru a reclama lucrările despre susține că sunt ilegale. De altfel, fostul edil a făcut și o sesizare Apele Române cu privire la situația actuală.
Scandalul dintre brașoveni și Primăria Brașov
Lucrările desfășurate în această perioadă pe Pârâul Graft, în zona istorică „După Ziduri” din Brașov, au generat controverse puternice în mediul online și au condus la două proteste la fața locului. Deși un oraș mic, Brașovul are o comunitate mare și vie. Peste o sută de oameni au venit să protesteze împotriva lucrărilor care au fost demarate de Primăria Brașov de-a lungul Pârâului Graft.
Discuțiile au pornit chiar din vară, după ce mai multe persoane publice, dar și tot mai mulți cetățenii au semnalat intervențiile asupra albiei pârâului, considerându-le neclare, insuficient explicate și realizate într-o zonă protejată, unde fiecare etapă ar trebui avizată de instituțiile de specialitate. Printre cei care au criticat situația se numără un fost deputat cunoscut pentru demersuri similare privind patrimoniul natural și construit, anume Tudor Benga, alături de Allen Coliban.

Brașovenii, de altfel, susțin că lucrările ample, inclusiv turnările de beton pe maluri consolidate în trecut cu piatră, fără o transparență clară privind avizele și proiectele aprobate, nu respectă modul în care Pârâul Graft trebuia consolidat.
Oamenii reclamă lipsa consultării publice, dar și modificarea aspectului natural al zonei, în special a cascadei din apropiere, element apreciat de comunitate.
Municipalitatea afirmă însă că lucrările actuale vizează doar testarea unor soluții menite să mascheze betonările vechi, realizate în anii ’80, pentru a le integra mai bine în peisajul istoric. Reprezentanții orașului insistă că nu se urmărește demolarea elementelor naturale și că intervențiile sunt limitate, cu scopul îmbunătățirii zonei.
Pe de altă parte, Apele Române explică faptul că au solicitat încă din 2024 repararea urgentă a zidurilor de sprijin și a pragurilor, afectate sever de inundații, motiv pentru care Primăria era obligată să intervină. Fundația pentru Monumente Istorice arată că lucrările au fost inițiate pe baza unui acord pentru reparații, dar au fost oprite când s-a constatat că sunt necesare intervenții de rezistență, ceea ce impune noi avize, expertize și proceduri legale.
Actualitate.net a luat legătura atât cu primarul George Scripcaru, Ministerul Culturii, dar și cu fostul primar al orașului Allen Coliban. Am fost prezenți și la protestul de la ora 17:00, care a avut loc pe strada „După Ziduri”, unde am stat de vorbă cu oamenii.
La protestul din seara de 4 decembrie au venit peste 100 de oameni care și-au arătat nemulțumirea. FOTO: @Actualitate.net
- Primarul George Scripcaru a declarat pentru Actualitate.net că lucrările sunt în regulă.
- De de altă parte, situația de pe teren contrazice declarațiile edilului. Ministerul Culturii a declarat pentru Actualitate.net că în urma unor verificări s-a constatat că unele lucrări nu respectau aceste condiții, motiv pentru care au fost oprite temporar și se impune refacerea documentației și autorizărilor în regim de urgență, pentru a permite consolidarea fără a afecta patrimoniul.
- Lucrările au fost temporar oprite din data de 3 decembrie, însă edilul Brașovului nu era încă în temă cu această chestiune.
Cuma rată acum Pârâul Graft după reconsolidarea Primăriei Brașov. FOTO: Actualitate.net
Primarul Brașovului, George Scripcaru, susține că Pârâul Graft nu va fi betonat

Contactat de Actualitate.net, primarul George Scripcaru a explicat că lucrările desfășurate pe Pârâul Graft sunt intervenții preventive, necesare pentru a evita surpările cauzate de cavernele formate de apă subteran de-a lungul timpului. Sub stratul vizibil de suprafață există beton vechi, realizat cu circa 80 de ani în urmă, iar aceste goluri trebuie umplute și consolidate pentru siguranța zonei.

Blocurile de beton vizibile în prezent sunt cofraje temporare, parte a procedurii tehnice, și vor fi înlocuite ulterior cu piatră naturală, astfel încât aspectul final să rămână cât mai apropiat de cel natural.

Primarul George Scripcaru susține că lucrările se fac în consultantă cu Direcția de Cultură și a specialiștilor SEGA, respectând procedurile legale. Intervențiile nu se extind pe tot cursul pârâului, ci doar în zonele identificate cu risc real de surpare. Malurile și elementele naturale rămân neschimbate acolo unde nu există pericol.

George Scripcaru mai menționează că unele elemente de protecție temporare, cum ar fi balustradele, au fost puse pentru siguranță, chiar dacă au fost deteriorate de persoane care nu au respectat zona.

Obiectivul autorității locale este să protejeze zona istorică și să evite efecte negative ulterioare, fără a afecta pavelele sau malurile existente, și să păstreze cât mai mult aspectul natural al cursului de apă, mai susține George Scripcaru.

George Scripcaru: „Nu dispare nimic, nu se pun betoane”
„Acolo sunt și betoane vechi, nu e totul atât de natural cum se vede de sus. Sub pietre sunt betoane, că așa a fost structurat cu 80 de ani în urmă. Și, practic, cavernele astea trebuie să fie umplute, pentru că apa cu timpul va săpa tot. Și ne trezim odată că se produce o surpare și mai periculoasă și mai urătă.
Despre blocurile de beton extinse deja pe o porțiune mare a pârâului Graft, George Scripcaru susține că este vorba despre „E o chestiune tehnologică, că nu vii cu o lopățică. Așa se face, dar alea se vor scoate de acolo și nu vor rămâne așa. Toată povestea asta e structurată de către serviciul de la SEGA. I-am consultat pe cei de la Direcția de Cultură, care au asistat tot timpul și lucrurile s-au făcut cu consultarea și cu prezența lor punctuală. Lucrurile vor rămâne cât se poate de natural.”
L-am întrebat pe edil și în legătură cu un aviz de la Ministerul Culturii, iar George Scripcaru a declarat că „este o consultare. Nu este nevoie de aviz de Cultură pentru că este un curs de apă, iar cursul de apă nu are nevoie de așa ceva. Pentru cealaltă parte de superioară se lucrează să se facă documentație, proiect și cu aviz de la Cultură și tot ce trebuie. Dar lucrurile din punctul ăsta sunt în regulă ca și procedură și etapă. Luăm aceste măsuri pentru a proteja și să evităm să nu se producă un efect mai rău în perspectivă. Și este doar o mică intervenție de protecție în faza asta.
Acolo sunt niște caverne, caverna înseamnă că este o zonă care este săpată de apă subteran și unde există riscul, la un moment dat, să se producă o surpare. Și când știi lucrul ăsta, nu stai să aștepți să se întâmple și după aceea intervii, ci protejezi preventiv. Ulterior se va pune și piatra de râu.
Lucrările nu ar trebui să dureze prea mult, vor fi terminate până să răcește vremea. Au fost puse elemente de protecție, însă tot timpul se găseau unii care dădeau cu picioarele și le răsturnau și le aruncau în cursul apei. Noi le-am pus acolo tocmai ca să protejăm, să fie un element de protecție, dar unii n-aveau altceva de făcut decât să răstoarne toate acele elemente de protecție în cursul de apă și tot timpul le ridicam, le puneam înapoi ca să protejăm.
George Scripcaru a mai spus că lucrările nu vor fi de-a lungul Pârâului Graft. „Nu se va lucra în toată zona. Doar acolo unde s-a identificat că este un pericol, și în partea de sus, de la arcadă, rămâne totul natural, malurile, piatra, bolovanii.
Oricum, am solicitat celor de la SEGA, de la Fundația Monumentului Istorice, de la Direcția de Cultură să detalieze lucrurile astea ca să nu fie nicio problemă să se înțeleagă despre ce este vorba. Și le-am cerut celor care să ocupă de treaba asta să aibă foarte mare grijă de lucrul ăsta și să protejeze cât este necesar și posibil zona să nu se afecteze absolut deloc pavelele de ciment.
Nu dispare nimic, nu se pun betoane. Beton, dacă este să ne uităm, și acum este în lateral beton. Că acolo sunt niște plăci de beton care sunt puse de prin anii 70 care acoperă zona. Sunt plăci de șantier de beton care sunt asfaltate spre biblioteca județeană care nu sunt în regulă și poate că ar fi pune să le scoatem ca să arate natural. Tocmai în sensul ăsta. Ideea este că vrem să facem o treabă bună. Problema este de o interpretare din partea unora care au așa o anumită tendință negativă ca să desecretizeze lucrurile care vor să facă în regulă și bine și să prevenim anumite efecte negative care din cauza cavernelor care sunt din cauza cursul de apă de-a lungul anilor care au săpată de sop și care riscă să se accentueze.”, a declarat George Scripcaru pentru Actualitate.net.
Ce spune Ministerul Culturii despre lucrările care se execută de-a lungul pârâului Graft, pe strada „După Ziduri”: „Nu s-au respectat condițiile acordului scris”
Fiind vorba despre un sit arheologic care poate suferi schimbări în urma lucrărilor demarate de Primăria Brașov, Actualitate.net a contactat și Ministerul Culturii pentru o reacție, dar și lămurire la ce se întâmplă, dar și dacă există un aviz pentru aceste reparații de consolidare. Reamintim că brașovenii sunt scandalizați de faptul că lucrările au schimbat aspectul sitului, care se află în patrimoniul orașului.
„Pârâul Graft este amplasat în municipiul Brașov, str. După ziduri, judeţul Brașov și este situat în "Ansamblul fortificaţiilor oraşului", cod LMI BV-II-a-A-11294 și Ansamblul urban "Centrul istoric - Cetatea Braşovului", cod LMI Bv-II-s-A-11295.
A fost emis Acordul scris nr. 180/13.10.2025 emis de DJC Brașov pentru lucrări de „Reparații și întreținere maluri Pârâul Graft”, având ca beneficiar Municipiul Brașov cu următoarele condiții;
1. Lucrările de reparații se vor executa cu păstrarea materialelor existente.
2. NU se va modifica geometria malurilor pârâului Graft.
3. Lucrările care implică săpături se vor executa doar cu supraveghere arheologică.
În urma inspecției în teren efectuată în data de 03.12.2025 de o delegație a Direcţiei Judeţene pentru Cultură Braşov a constatat executarea de lucrări care nu respectă condițiile Acordului scris.
Lucrările s-au executat fără păstrarea materialelor existente și fără supraveghere arheologică la lucrările ce implică săpături.
Ca atare, DJC Brașov a solicitat oprirea de urgență a lucrărilor și demararea procedurilor de avizare pentru lucrările care se doresc a fi executate sau de revenire la situația inițială, după caz.
Totuși, având în vedere că este o zonă foarte tranzitată și malul râului prezintă zone deteriorate, existând pericol de surpare, sunt necesare lucrări urgente.
Drept urmare, am îndrumat primăria pentru autorizare a lucrărilor în regim de urgență. Aceasta trebuie să se realizeze cu avizul DJC Brașov emis pe baza unei expertize tehnice și cu supraveghere arheologică.
La momentul actual, DJC Brașov urmărește evoluția speței și oferă beneficiarului, proiectantului și executantului consultanță de specialitate, la cerere, în vederea desfășurării cât mai corecte a procesului de avizare și de executare a lucrărilor.”, este reacția Ministerului Culturii cu privire la situația lucrărilor de-a lungul pârâului Graft, pentru Actualitate.net.
Reacțiile la scandalul cu privire la distrugerea sitului arheologic aflat de-a lungul Pârâului Graft au fost obținute de către Actualitate.net pe 4 decembrie, atât de la George Scripcaru, care ne-a oferit declarații telefonice în prima parte a zilei, cât și de la Ministerul Culturii, care a venit cu un răspuns după amiaza.
De ce este atât de importantă strada „După ziduri”
Strada „După Ziduri” reprezintă una dintre cele mai valoroase zone istorice și arheologice ale Brașovului, păstrând încă urmele fortificațiilor medievale care au asigurat supraviețuirea orașului.
Originea ei se leagă de secolul al XIV-lea, când locuitorii din zona Tâmpei au construit Canalul Graft folosind râul Schei, creând astfel o barieră naturală și strategică împotriva atacatorilor. Pe marginea acestui canal a fost ridicat primul zid de apărare, străjuit de opt turnuri, urmat ulterior de un al doilea zid care a format între ele șanțuri numite „țarcuri”, repartizate breslelor.
Chiar dacă astăzi mai există doar fragmente din vechile fortificații, zona rămâne un simbol al rolului defensiv medieval, iar strada modernă a apărut abia după umplerea albiei canalului.
Între Turnul Alb și Turnul Negru se află Bastionul Graft, construit între 1515 și 1521 de breasla șelarilor, astăzi parte a Muzeului de Istorie. Sub suprafața zonei se găsesc galerii și tuneluri care au funcționat ca rute de comunicare între turnuri și bastioane, un element strategic puțin vizibil publicului de azi.
Zona este înscrisă în Registrul Arheologic Național ca parte a sistemului de fortificații medievale (cod RAN aferent), unde au fost efectuate și cercetări arheologice de salvare, ceea ce îi conferă oficial statutul de sit arheologic și ansamblu istoric protejat.











