Adăposturile groazei: cum ajung să trăiască și să moară mii de câini fără stăpân în România

Raportul unei organizații internaționale de protecție a animalelor descrie condiții alarmante în adăposturile finanțate din bani publici.

O investigație realizată de organizația internațională pentru protecția animalelor Four Paws (Vier Pfoten) scoate la iveală condiții grave și o neglijență sistemică în adăposturile publice pentru câini fără stăpân din România. Potrivit raportului, animalele sunt ținute în condiții improprii, cu acces limitat la îngrijire medicală, hrană și adăpost adecvat, în timp ce rata mortalității în unele centre este alarmant de ridicată.

Între 8 și 18 ianuarie, investigatori sub acoperire ai organizației au vizitat nouă adăposturi publice din diferite regiuni ale țării. Imaginile și observațiile colectate descriu o realitate sumbră: câini care beau apă înghețată din recipiente metalice, animale care rod propriile excremente din cauza lipsei de hrană sau a stresului și exemplare cu răni deschise netratate.

Raportul Four Paws evidențiază numeroase probleme comune în adăposturile inspectate. Printre acestea se numără supraaglomerarea țarcurilor, lipsa igienei, temperaturile scăzute din timpul iernii și absența tratamentelor veterinare necesare.

„Adăposturile publice sunt locuri îngrozitoare în România. Sunt pur și simplu spații unde câinii sunt închiși și așteaptă să moară, fără să primească nici măcar standardele minime de îngrijire”, a declarat una dintre reprezentantele organizației.

Conform raportului, țarcurile erau adesea pline de fecale, iar aglomerarea genera frecvent conflicte între animale. Într-un caz extrem, un câine părea să își fi mutilat singur coada din cauza stresului sever provocat de mediul în care trăia.

Chiar și în adăposturile considerate relativ mai bine administrate, condițiile rămân departe de standardele recomandate. Într-un centru din județul Arad, inspectorii au găsit podele din beton, lipsa așternuturilor și a sistemelor de încălzire, precum și absența oricăror elemente de stimulare sau joacă pentru animale. Totuși, personalul adăpostului a fost apreciat pentru eforturile depuse în vederea îmbunătățirii condițiilor și creșterii numărului de adopții.

Organizația critică însă reticența multor adăposturi în a facilita adopțiile și semnalează lipsa de transparență privind finanțarea, numărul de câini capturați și datele referitoare la eutanasieri.

Date obținute de Four Paws prin solicitări de informații publice arată că într-un adăpost din județul Galați, din cei 644 de câini internați în anul 2024, doar 134 au fost adoptați. Alte 28 de animale au fost eutanasiate legal, în timp ce 412 au murit din „alte cauze”.

Organizația susține că legislația actuală nu oferă suficiente instrumente pentru sancționarea condițiilor precare din adăposturi. „Nu există aproape nimic ce poate fi reclamat autorităților, pentru că nu este ilegal să ții câinii în condiții foarte proaste în adăposturi”, se arată în concluziile raportului.

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), instituția responsabilă de supravegherea bunăstării animalelor și a adăposturilor, nu a oferit un punct de vedere imediat după publicarea investigației.

România are una dintre cele mai mari populații de câini fără stăpân din Uniunea Europeană, estimată la aproximativ 500.000 de animale. După tragedia din 2013, când un copil de patru ani a murit în București în urma unui atac al câinilor vagabonzi, autoritățile au adoptat o legislație care permite capturarea și eutanasierea animalelor neadoptate după 14 zile.

Cu toate acestea, organizațiile de protecție a animalelor susțin că soluția pe termen lung nu este eutanasia, ci sterilizarea în masă.

Hilde Tudora, director pentru Protecția Animalelor în cadrul Consiliului Județean Ilfov, afirmă că lipsa unor campanii eficiente de sterilizare este legată și de interese economice.

„Câinii fără stăpân au devenit o adevărată sursă de bani. Fondurile publice ajung adesea la adăposturi private, iar problema este menținută în loc să fie rezolvată”, a declarat aceasta.

În noiembrie anul trecut a fost depus un proiect legislativ care propune recunoașterea animalelor ca „ființe vii cu drepturi și libertăți” și înlocuirea treptată a politicilor bazate pe eutanasie cu programe de sterilizare și microcipare.

Parlamentarul liberal Andrei Baciu susține că România a cheltuit peste 1,3 miliarde de euro în ultimele trei decenii pentru capturarea și eutanasierea câinilor fără stăpân. Potrivit acestuia, resursele financiare ar putea fi direcționate mult mai eficient către programe de sterilizare, care ar reduce semnificativ populația canină în timp.

Raportul Four Paws readuce astfel în atenția publică o problemă veche și controversată, ridicând semne de întrebare privind modul în care sunt cheltuiți banii publici și eficiența politicilor actuale de gestionare a câinilor fără stăpân din România.