Radonul, gazul radioactiv invizibil care poate provoca cancer pulmonar. Unde se găsește în România și cine este cel mai expus

Un gaz fără miros, fără culoare și fără gust este considerat de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) una dintre cele mai importante cauze ale cancerului pulmonar. Se numește radon și este prezent în mod natural în întreaga lume, inclusiv în România. Deși milioane de oameni locuiesc ani la rând în case cu niveluri ridicate de radon fără să știe, specialiștii spun că expunerea îndelungată poate avea consecințe grave asupra sănătății.

Radonul este un gaz radioactiv natural, rezultat din dezintegrarea uraniului și a radiului existente în mod natural în sol și în roci.

Acest proces are loc permanent în scoarța terestră și există de miliarde de ani. Nu este un gaz produs de industrie și nici nu apare în urma poluării. Se formează în mod natural oriunde există uraniu în cantități mici, iar acesta este prezent, într-o anumită măsură, în aproape toate tipurile de sol.

Problema apare deoarece radonul este gazos și poate migra prin porii pământului până la suprafață. În aer liber se dispersează rapid și concentrațiile sunt foarte mici. În schimb, în interiorul clădirilor poate ajunge la niveluri ridicate.

Radonul pătrunde în clădiri prin:

Casele construite direct pe sol și locuințele cu subsol sunt cele mai expuse, însă niveluri ridicate pot exista și în apartamentele situate la etajele inferioare.

Concentrația depinde de mai mulți factori: geologia terenului, permeabilitatea solului, existența fisurilor în fundație, tipul construcției și gradul de ventilație.

De ce este periculos

Radonul este un gaz radioactiv. În timpul dezintegrării produce particule radioactive solide care se fixează pe particulele de praf din aer.

Atunci când sunt inhalate, aceste particule se depun în plămâni și emit radiații alfa direct asupra celulelor pulmonare. În timp, radiațiile pot produce modificări ale ADN-ului și pot favoriza apariția cancerului pulmonar.

OMS estimează că riscul de cancer pulmonar crește cu aproximativ 16% pentru fiecare creștere cu 100 Bq/m³ a concentrației medii de radon din locuință.

Ce boli poate provoca

În prezent, există dovezi științifice solide doar pentru o singură afecțiune:

Cancerul pulmonar.

Organizația Mondială a Sănătății și Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC) clasifică radonul drept cancerigen din grupa 1, aceeași categorie în care se află azbestul, fumul de țigară și radiațiile ionizante.

Până în prezent nu există dovezi convingătoare că radonul provoacă alte tipuri de cancer sau alte boli cronice. Unele cercetări au analizat posibile legături cu leucemia sau alte forme de cancer, însă rezultatele nu au confirmat o relație cauzală.

OMS consideră radonul a doua cauză de cancer pulmonar după fumat și principala cauză la persoanele care nu au fumat niciodată.

Între 3% și 14% dintre toate cazurile de cancer pulmonar sunt atribuite expunerii la radon, în funcție de concentrațiile existente într-o țară și de procentul fumătorilor.

Riscul este însă mult mai mare pentru fumători. Specialiștii vorbesc despre un efect sinergic: fumatul și radonul nu doar că își adună efectele, ci se potențează reciproc.

România are un Plan Național de Acțiune la Radon, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 526/2018, iar CNCAN coordonează monitorizarea acestui risc.

Au fost realizate mii de măsurători în locuințe, în sol și în apă, iar cercetătorii români au elaborat una dintre primele hărți naționale ale potențialului geogenic de radon.

Harta oficială nu arată nivelul din fiecare casă, ci zonele în care geologia favorizează apariția concentrațiilor ridicate.

Cele mai mari valori au fost identificate în special în regiunile montane și submontane, unde predomină roci cristaline, granitice sau vulcanice.

Printre județele considerate cu potențial ridicat se numără:

În schimb, multe zone sedimentare din sudul și estul țării tind să prezinte valori medii mai reduse, însă și acolo pot exista locuințe cu niveluri crescute.

Specialiștii atrag atenția că două case construite una lângă alta pot avea concentrații complet diferite.

Brașov, printre județele urmărite

Brașovul se află într-o regiune cu potențial geologic crescut pentru radon, în special în zonele montane și submontane.

Acest lucru nu înseamnă că toate locuințele din municipiu sunt periculoase. Nivelul depinde în mare măsură de terenul pe care este construită clădirea, de fundație și de ventilație.

Care este limita considerată sigură

OMS recomandă o concentrație de maximum 100 Bq/m³, atunci când acest lucru este posibil.

Legislația europeană și cea românească stabilesc un nivel de referință de 300 Bq/m³ pentru locuințe și clădiri.

Peste această valoare sunt recomandate măsuri de reducere a concentrației.

Cum poate fi redus radonul

Există soluții eficiente și relativ simple:

În multe situații, concentrația poate fi redusă cu peste 50%, iar sistemele profesionale de evacuare pot obține reduceri și mai mari.

Poți afla dacă locuința ta este afectată?

Radonul nu poate fi detectat de simțurile umane. Nu are miros, nu are culoare și nu produce simptome imediate.

Determinarea se face cu detectoare speciale, amplasate în locuință timp de câteva luni, pentru a obține o medie anuală cât mai apropiată de realitate.

Specialiștii spun că existența unei zone cu risc ridicat nu înseamnă automat că toate casele din acea zonă au concentrații periculoase. La fel, o locuință aflată într-o regiune considerată cu risc redus poate înregistra valori mari dacă există condiții favorabile acumulării gazului.

Din acest motiv, măsurarea rămâne singura metodă prin care proprietarii pot afla dacă locuința lor reprezintă un risc pentru sănătate.

Radonul nu poate fi detectat fără un aparat special. Nu are miros, nu are culoare și nu produce simptome imediate, astfel că singura metodă de a afla concentrația dintr-o locuință este măsurarea.

Există mai multe metode:

1. Detectoare pasive (cele mai utilizate)

Sunt mici dispozitive din plastic, asemănătoare unei cutiuțe sau unei capsule.

Cum funcționează:

Aceasta este metoda recomandată de Organizația Mondială a Sănătății și de majoritatea autorităților naționale.

2. Detectoare electronice

Sunt aparate care măsoară radonul în timp real.

Avantaje:

Trebuie însă ținut cont că nivelul radonului variază de la o zi la alta și între anotimpuri, astfel că o măsurătoare de câteva ore nu este suficientă pentru a estima expunerea pe termen lung.

3. Măsurători profesionale

În cazul școlilor, grădinițelor, spitalelor sau al unor clădiri de interes public, măsurătorile sunt efectuate de laboratoare autorizate, care folosesc echipamente calibrate și respectă proceduri standardizate.

Unde se amplasează detectorul?

Se recomandă:

Nu se pune în baie, bucătărie sau lângă un geam deschis.

Cât costă?

În România, prețurile diferă în funcție de tipul dispozitivului:

Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca este unul dintre principalele centre din România care studiază radonul și coordonează proiecte naționale de cartografiere și măsurare a acestuia. Cercetătorii de acolo au contribuit la elaborarea hărții naționale a potențialului de radon și la implementarea Planului Național de Acțiune privind Radonul.