„Ne-a ajuns cuțitul la os”. Oierii s-au ridicat împotriva Guvernului și amenință că nu mai pleacă din București. Au venit cu provizii pentru o săptămână. Cine i-a chemat în stradă și ce a declanșat revolta

Miza cea mai mare este blocarea exportului de oi și capre, dar protestul s-a extins și la alte probleme ale agriculturii. Am făcut articolul pe explicația „cum s-a ajuns aici”, pentru că altfel știrea despre niște oieri care stau în fața Guvernului nu explică de ce sunt atât de revoltați.

Oierii au ajuns marți, 15 septembrie, în fața Guvernului, într-un nou protest provocat de criza care lovește sectorul zootehnic. Crescătorii de animale reclamă blocarea exporturilor de ovine și caprine, sacrificarea animalelor în focarele de boală, întârzierile la plata despăgubirilor și modul în care Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor a gestionat situația. Unii dintre fermieri spun că au venit pregătiți să rămână mai multe zile în București, până când autoritățile le vor răspunde solicitărilor.

Protestul nu aparține însă, oficial, unei mari organizații a fermierilor. Mobilizarea s-a făcut în ultimele săptămâni în special prin intermediul rețelelor sociale, iar participanții au fost chemați să vină în nume propriu. Federația Națională a Crescătorilor de Ovine „Romovis” a precizat că nu este inițiatoarea manifestației și că participarea reprezintă o decizie individuală.

Una dintre vocile care au mobilizat public crescătorii de animale este Ionică Sterp, crescător de ovine din Bihor și membru fondator al Asociației Profesionale a Crescătorilor de Ovine din România, cunoscut în mediul online drept „Ciobanul Ionică”.

Sterp a anunțat încă din august intenția organizării unui protest național pe 15 septembrie, iar în ultimele zile a transmis repetat că va merge la Guvern și i-a îndemnat pe fermieri să se alăture acțiunii.

Un alt crescător de ovine care a vorbit public despre mobilizare este Daniel Petrescu, din Argeș. Acesta a precizat că nicio asociație nu a obținut autorizație pentru manifestație și a prezentat acțiunea drept o adunare a fermierilor care participă în nume propriu.

De altfel, Jandarmeria Capitalei a anunțat că manifestația din Piața Victoriei nu a parcurs procedura legală de declarare prealabilă a unei adunări publice.

În centrul conflictului se află o problemă care valorează sute de milioane de euro: exporturile românești de ovine și caprine.

România era unul dintre cei mai importanți exportatori de ovine din Uniunea Europeană, iar o parte importantă a animalelor ajungea în țări din Orientul Mijlociu și Africa de Nord. În primele zece luni din 2025, România ar fi obținut peste 210 milioane de euro din exportul a aproximativ un milion de ovine vii către state din afara UE. Pentru 2026, livrările erau estimate la aproximativ 300 de milioane de euro.

Problemele au început odată cu apariția Pestei Micilor Rumegătoare, o boală virală care afectează oile și caprele.

Situația s-a complicat din nou în vara acestui an. Pe 8 iunie 2026, România a notificat Comisia Europeană după descoperirea unui focar de Pestă a Micilor Rumegătoare într-o exploatație din județul Mureș. Era primul focar raportat în această zonă, considerată până atunci sigură și importantă pentru crescătorii din Transilvania.

Autoritățile române au încercat să convingă Bruxelles-ul să accepte „regionalizarea”, adică restricțiile să fie aplicate doar zonelor afectate, în timp ce fermele din restul țării să poată continua exporturile.

Comisia Europeană a ales însă o măsură mult mai dură.

Pe 17 iunie a fost adoptată o decizie prin care circulația ovinelor și caprinelor din România către alte state membre sau către țări terțe a fost interzisă până la 31 decembrie 2026. Comisia a justificat măsura inclusiv prin faptul că originea focarului din Mureș nu fusese stabilită și că datele de supraveghere indicau posibilitatea unei circulații nedetectate a virusului.

Pentru crescători, efectul economic este uriaș. Piața internă nu poate absorbi toate animalele care înainte erau vândute la export, iar fermierii susțin că multe exploatații riscă să ajungă în dificultate financiară.

Exporturile nu reprezintă singura nemulțumire.

Fermierii reclamă și modul în care sunt gestionate focarele de boală. Ionică Sterp susține că există crescători cărora le sunt sacrificate animalele în cadrul măsurilor sanitare, dar care nu primesc suficient de repede despăgubirile.

„Mesajul nostru este foarte clar: să nu mai omoare animalele, le iau animalele din curte de la oameni, le omoară și nu le despăgubesc”, a afirmat acesta înaintea protestului.

Oierii au anunțat că vor depune la Guvern un document cu 15 solicitări.

Printre revendicările prezentate public se află deblocarea exporturilor de ovine acolo unde situația epidemiologică permite acest lucru, plata despăgubirilor pentru animalele sacrificate și pentru pierderile provocate de restricții, dar și schimbarea conducerii ANSVSA. Fermierii cer demisia președintelui instituției, Alexandru Bociu, pe care îl acuză de modul în care a fost gestionată criza sanitar-veterinară.

Nemulțumirile nu se opresc la crescătorii de oi. La manifestația din 15 septembrie au fost chemați și apicultori, legumicultori și fermieri din cultura mare. Agricultorii reclamă inclusiv scăderea prețurilor la cereale și lapte, concomitent cu menținerea unor costuri ridicate pentru motorină, îngrășăminte și finanțarea fermelor.

Actuala manifestație vine la numai o lună și jumătate după un protest tensionat al crescătorilor de ovine.

Pe 30 iulie, mii de oieri au venit la București și au protestat inițial în fața sediului ANSVSA. Au existat incidente după ce o parte dintre participanți au încercat să treacă de gardurile de protecție, iar jandarmii au folosit gaze lacrimogene. Ulterior, protestul s-a mutat în Piața Victoriei.

O delegație a crescătorilor a intrat atunci la discuții la Guvern și a cerut deblocarea exporturilor, plata despăgubirilor și demiterea șefului ANSVSA. Vicepremierul interimar Tánczos Barna le-a transmis fermierilor că Guvernul urma să ia rapid o decizie în privința conducerii Autorității.

La o lună și jumătate distanță, Alexandru Bociu se află în continuare la conducerea ANSVSA, iar oierii au revenit în fața Guvernului.

Cu numai patru zile înaintea protestului, pe 11 septembrie, ANSVSA a anunțat că a transmis Comisiei Europene un Plan de Acțiune pentru reluarea în siguranță a exporturilor de ovine și caprine.

Planul prevede, printre altele, folosirea a 1,3 milioane de doze de vaccin obținute gratuit de la Comisia Europeană. Un milion de doze sunt destinate imunizării împotriva variolei ovine și caprine, iar alte 300.000 combaterii Pestei Micilor Rumegătoare. Vaccinarea ar urma să fie făcută diferențiat, în funcție de nivelul de risc.

ANSVSA susține că strategia a fost elaborată cu sprijinul epidemiologilor și prin consultarea structurilor asociative ale crescătorilor și că obiectivul este redeschiderea exporturilor fără afectarea exporturilor de carcase și produse lactate.

Pentru o parte dintre crescători însă, măsurile vin prea târziu. La protestul de marți au apărut inclusiv solicitări de respingere a actualului plan de vaccinare.

Ionică Sterp a anunțat înainte de manifestație că fermierii nu intenționează să plece după câteva ore. Acesta și-a arătat inclusiv proviziile pregătite pentru București și a spus că este dispus să rămână în stradă chiar și o săptămână.

Fermierii vor ca Guvernul să le răspundă solicitărilor și spun că, spre deosebire de protestul din iulie, de această dată sunt pregătiți să rămână în Capitală mai multe zile.